Cine îl scoate pe Putin din izolare. Săptămâna aceasta liderul de la Kremlin a avut oaspeţi de seamă din Vest

Preşedintele rus Vladimir Putin şi vicecancelarul german Sigmar Gabriel

Preşedintele rus Vladimir Putin i-a primit săptămâna aceasta pe vicecancelarul german Sigmar Gabriel, pe fostul preşedinte francez Nicolas Sarkozy şi pe premierul sârb Aleksandar Vucici.

Preşedintele rus Vladimir Puin l-a primit, miercuri, la reşedinţa sa din afara Moscovei, Novo-Ogariovo, pe vicecancelarul Germaniei Sigmar Gabriel. Înaltul oaspete german i-a cerut liderului de la Kremlin să colaboreze mai bine cu Germania în legătură cu conflictele din Ucraina şi Siria şi a solicitat, de asemenea, mai multe eforturi pentru a se pune capăt crizei ucrainene.  Sigmar Gabriel a mai afirmat, în timpul întâlnirii, că, în opinia sa, răcirea relaţiilor dintre Rusia şi Occident a agravat conflictele

"Părerea mea personală este că trebuie să facem tot ce se poate pentru a ajunge la un acord şi a lăsa în urmă situaţii din trecut, precum şi să găsim noi modalităţi de a ne îmbunătăţi colaborarea", a afirmat Sigmar Gabriel.

Tensiunile dintre Rusia şi Germania s-au amplificat din primavara trecută, după ce Rusia a anexat peninsula Crimeea din estul Ucrainei. După acest episod, Occidentul a acuzat constant Moscova că susţine separartiştii pro-ruşi din estul Ucrainei cu trupe şi arme – acuzaţii negate de Moscova. 

Vice-cancelarul german i-a mai spus miercuri lui Vladimir Putin că aşteaptă din partea Rusiei mai multe eforturi pentru rezolvrea crizei din estul Ucrainei, adăugând că Kievul nu poate deocamdată să controleze graniţele, iar regiunea controlată de separatişti reprezintă "un obstacol imens".

Vizita vicecancelarului Sigmar Gabriel la Moscova intervine în contextul în care Berlinul se confruntă cu dificultăţi majore în gestionarea crizei migranţilor, iar cancelarul Angela Merkel încearcă să găsească o cale de ieşire din impas cu ajutorul Turciei şi al Rusiei, notează RIA Novosti. Rusia este un aliat al Germaniei în Orientul Mijlociu şi Moscova ar putea contribui la soluţionarea crizei siriene, ceea ce ar putea diminua numărul de refugiaţi în Europa, scrie aceeaşi agenţie de presă rusă. 

În contextul vizitei vicecancelarului german la Moscova, presa rusă scrie, citând un articol din Die Zeit, că Germania a rămas cam singură în faţa crizei migranţilor, lucru ce a demontat mitul despre cancelarul Angela Merkel ca fiind „cea mai puternică femeie din lume“ sau „cel mai puternic politician de pe planet“. 

Problema migranţilor, cu care se confruntă în ultimele luni Europa, a arătat că Angela Merkel „este puternică atât timp cât are posibilitatea de a scoate carnetul de cecuri din buzunar“ şi poate cumpăra acordul partenerilor europeni, scrie publicaţia germană, citată de RIA Novosti. Criza din Grecia a putut fi rezolvată cu ajutorul injecţiilor de capital, dar cu privire la afluxul de migranţi liderii multor ţări membre UE nu doresc să vină în întâmpinarea Angelei Merkel, mai scrie ziarul, care concluzionează: Europa o abandonează pe Merkel la nevoie. 

Sarkozy face apel la Occident să renunţe la izolarea Rusiei

Fostul preşedinte francez Nicolas Sarkozy, în prezent şef al opoziţiei, se aflǎ, joi, la Moscova unde urmeazǎ sǎ aibe astǎzi o întrevedere cu preşedintele rus Vladimir Putin. Nicolas Sarkozy a criticat în mai multe rânduri politica francezǎ dar şi cea europeanǎ care a dus, spune el, la o nouǎ situaţie de "rǎzboi rece".

Nicolas Sarkozy s-a deplasat la Moscova în fruntea unei delegaţii din care fac parte mai multe nume importante ale partidului sǎu "Republicanii".:Rachida Dati, fostǎ ministrǎ a Jutiţiei, Gérard Longuet, fost ministru al Apǎrǎrii, Pierre Lellouche, deputat şi responsabil cu afacerile internaţionale în cadrul partidului "Republicanii".

Fostul preşedinte francez Nicolas Sarkozy - care se într-o vizită privată - a făcut  apel la Occident să renunţe la izolarea Rusiei, partener „inevitabil“ în rezolvarea conflictului în Siria, unde acţiunile acesteia „sunt mai degrabă pozitive decât negative“, relatează  AFP.

„Trebuie să alegem apropierea şi dialogul. Franţa şi Rusia au nevoie să lucreze împreună. Izolarea Rusiei nu are niciun sens, sunt ferm convins de aceasta. Cu Rusia trebuie să vorbeşti mai ales atunci când nu eşti de acord cu ea“, a pledat Sarkozy, într-o conferinţă susţinută joi la Institutul pentru Relaţii Internaţionale din Moscova (MGIMO). 

În ultimul timp Nicolas Sarkozy a denunţat "politica de fermitate a preşedintelui francez François Hollande şi a occidentalilor faţǎ de Moscova, mai ales în privinţa Ucrainei. "A fost o gravǎ eroare aceastǎ politicǎ în urma cǎreia au apǎrut condiţiile unui nou rǎzboi rece cu Rusia", a declarat Nicolas Sarkozy, citat de Agenţia France Presse.

„Există o formă de fascinaţie a dreptei franceze pentru regimul autoritar al lui Putin, în acest mod se poate explica această deplasare“, a declarat Bruno Le Roux, liderul grupului parlamentar al Partidului Socialist, la France Info. Cu toate acestea, el a subliniat că 'este utilă menţinerea de relaţii cu toate ţările, cu toate parlamentele' lumii. 

Într-un moment cînd Nicolas Sarkozy se poziţioneazǎ în cursa pentru prezidenţialele din 2017, el doreşte fǎrǎ îndoialǎ sǎ demonstreze cǎ are şi o viziune diplomaticǎ nouǎ, de naturǎ sǎ modifie raporturile cu Rusia şi deci sǎ ducǎ eventual la mai multǎ destindere în Europa. 

Relaţiile dintre Sarkozy şi Putin au fost bune, ba chiar de prietenie pe când Nicolas Sarkozy era preşedinte, iar omul politic francez se lǎudă cǎ are o anumitǎ influenţǎ asupra liderului de la Kremlin. Ea s-a manifestat deja în contextul crizei din Georgia în 2008 cînd Nicolas Sarkozy i-a convins atunci pe Dimitri Medvedev şi pe Vladimir Putin sǎ opreascǎ ofensiva rusǎ din aceastǎ ţarǎ.

Premierul sârb, la cumpărături de arme

Premierul sârb Aleksandar Vucic s-a deplasat şi el la Moscova, marţi, pentru o vizită de trei zi. Această vizită s-ar utea încheia cu un  acord militar fără precedent cu Rusia, ca valoare şi conţinut, contract ce ar presupune reechiparea completă a armatei sârbe în conformitate cu standardele ruseşti, scrie miercuri publicaţia Vzgliad.

Potrivit Vzgliad, ar fi vorba de asigurarea pe termen lung a tunurilor autopropulsate sârbe „Nora“ cu şasiuri ruseşti care să reziste la o sarcină utilă de până la 35 de tone. În acest scop se pregăteşte un contract cu uzina rusă de vehicule grele Kamaz. În plus, noile blindate multifuncţionale sârbe „Lazar“ urmează să fie echipate cu tunuri ruseşti de tip 2A42 de 30 mm. Dar, după cum menţionează publicaţia rusă, pentru Serbia ar putea fi creată o versiune de export a acestui tun.

Totodată, Serbia ar dori să cumpere de la Rusia sisteme de apărare antirachetă, scrie publicaţia Vzglyad, potrivit căreia nu este clar deocamdată despre ce fel de sisteme este vorba şi la ce valoare se va ridica acest contract. 

Surse din Statul Major al armatei sârbe au declarat pentru Vzgliad că este vorba de sisteme care să combată rachetele operativ-tactice, fără traiectorie balistică. Aceasta nu înseamnă că Serbia ar intenţiona să lupte cu cineva, ci doar că îşi doreşte să aibă un sistem de apărare antiaeriană şi antirachetă eficient, afirmă surse de la Belgrad, sugerând că, în acest sens, ar putea fi vorba de sisteme de rachetă de tip S-300.

De asemenea, Rusia va furniza Serbiei până la zece elicoptere de transport, dintre care primele ar urma să ajungă la destinaţie până la sfârşitul acestui an. Belgradul, care a achitat deja preţul primelor două elicoptere-cargo, ar mai dori să cumpere şi aproximativ 16 elicoptere de atac de la Rusia. 

"Analizăm posibilitatea achiziţionării unor elicoptere de atac, dat fiind că unii dintre vecinii noştri au cumpărat deja 16 aparate de tip Kiowa", a declarat Aleksandr Vucici, conform agenţiei Itar-Tass. Congresul Statelor Unite a aprobat recent vânzarea a 16 elicoptere militare în Croaţia.

"În plus, cred că trebuie să ne gândim la un răspuns în materie de rachete balistice, deşi noi nu vrem conflicte cu nimeni. Dar trebuie să fim pregătiţi şi toată lumea trebuie să ştie că Serbia are capacităţi militare importante, că nu va fi o miză uşoară", a subliniat Vucici.

"Serbia urmăreşte cu atenţie situaţia din ţările vecine şi nu va permite modificarea echilibrului forţelor regionale. Chiar dacă Serbia este o ţară mică, va avea întotdeauna mijloacele necesare de apărare, pentru ca nimeni să nu se gândească să recurgă la forţă împotriva noastră", a subliniat Vucici.

Valoarea totală a contractului este estimată la 5 miliarde de euro — o sumă enormă pentru Balcani, mai scrie Vzgliad. 

În plus, premierul sârb Aleksandar Vucic a declarat marţi la Moscova că Serbia nu va impune sancţiuni Rusiei, în pofida „numeroaselor solicitări venite din lumea întreagă“ şi în plus cooperarea dintre cele două ţări se va intensifica, mai ales în sectorul gazelor naturale, transmite agenţia DPA.