Cine e Dmitrii Rogozin, subordonatul lui Putin care ameninţă România
0Un vicepremier al Federaţiei Ruse vizat de sancţiuni europene şi-a propus să ajungă la Chişinău, dar nu a reuşit în urma unei intervenţii a autorităţilor române. Profund deranjat că a fost întors din drum, înaltul reprezentant de la Moscova a ameninţat România cu „un răspuns“ şi i-a făcut pe români „nemernici“. Numele său este Dmitrii Rogozin, un personaj cunoscut pentru declaraţiile sale belicoase şi, de regulă, la limita ridicolului.
În prezent, Dmitrii Rogozin este vicepremier responsabil de industria apărării şi spaţială. Însă mandatul său se extinde şi la supravegherea Transnistriei, chestiune în care îi raportează preşedintelui rus Vladimir Putin. Acesta este motivul pentru care îşi propune să călătorească în Republica Moldova, pe al cărei teritoriu nu prea reuşeşte să ajungă în ultimul timp. Ultima dată a fost împiedicat de autorităţile române, care au interzis avionului în care se afla să survoleze spaţiul nostru aerian. Motivul: Dmitrii Rogozin se află pe lista persoanelor care au interdicţie de a călători în Statele Unite, Uniunea Europeană şi Canada, măsură din pachetele succesive de sancţiuni aplicate Rusiei după anexarea Peninsulei Crimeea şi izbucnirea conflictului separatist prorus din estul Ucrainei. Până la prezentarea reacţiei lui Rogozin faţă de sancţiunile europene şi părerile lui despre români, merită o scurtă introducere în CV-ul personajului.
Dmitrii Rogozin s-a născut pe 21 decembrie 1963, la Moscova, în familia unui cunoscut istoric militar sovietic. A absolvit jurnalismul şi economia la Universitatea de Stat din Moscova în ultimii ani ai Uniunii Sovietice, în 1986, respectiv 1988, şi are un doctorat în filosofie.
Rogozin ameninţă Bucureştiul: „Aşteptaţi un răspuns, nemernicilor!“ Oficialul rus nu a ajuns la Chişinău. România nu a permis survolarea spaţiului său aerian
După destrămarea Uniunii Sovietice, a aderat la „Congresul comunităţilor ruse“, înfiinţat şi condus de generalul Aleksandr Lebed. A fost ales deputat de Voronej în 1997 şi a devenit unul dintre principalii purtători de cuvânt ai apărătorilor comunităţilor ruse din străinătate, în special din fostele republici sovietice. Ulterior, a participat la fondarea coaliţiei naţional-patriotice „Rodina“ („Patria“) şi a înfiinţat partidul naţionalist „Rusia Mare“.
Nominalizarea sa ca ambasador al Rusiei la NATO a fost primită cu critici în Occident, unde era văzut drept un „naţionalist“ şi o extensie a tonului combativ al lui Putin. El a deţinut această funcţie timp de trei ani, în perioada 2008-2011. Presa occidentală l-a catalogat drept un „copil teribil al şcolii diplomatice ruse“ şi s-a amuzat adesea de portretul lui Stalin din biroul său de la Bruxelles.
După rechemarea de la Bruxelles, a servit ca vicepreşedinte al Guvernului Rusiei - atât pentru Vladimir Putin, cât şi pentru Dmitrii Medvedev -, fiind responsabil de industria apărării şi spaţială. Mandatul său include şi chestiunea transnistreană, în care are o activitate lungă şi zbuciumată. De fapt, toată activitatea sa e zbuciumată până la ridicol, fiind dominată de critici la adresa duşmanilor (NATO, UE, România) şi împuşcături în picior, survenite într-o tentativă de promovare a armelor ruseşti.
Combatant pe frontul transnistrean
Potrivit spuselor sale, a luptat de partea forţelor separatiste din Transnistria în 1992 şi chiar a adus combatanţi pe front. Aşa l-a cunoscut pe generalul Lebed. El scrie despre aceste lucruri în cartea „Vrag Naroda“ („Duşmanul poporului“).
Bufonii ţarului Putin: Rogozin şi Dodon, pe Aeroportul din Chişinău, în decembrie anul trecut FOTO Arhivă
În opinia sa, separatiştii proruşi din stânga Nistrului constituie un popor glorios, iar moldovenii şi românii care au luptat împotriva lor sunt fascişti. El cere ca Transnistria să intre în componenţa Rusiei şi îi recomandă Republicii Moldova să renunţe la Acordul de Asociere cu UE şi să se apropie economic de Rusia. Mai mult, el susţine că Republica Moldova va dispărea ca stat dacă se va apropia de România.
„Tancurile ruseşti nu au nevoie de viză“
În 2014, a fost implicat într-un incident diplomatic major, după ce a ameninţat deschis România. „Domnilor din România, în curând vă vom explica totul - cine sunteţi şi ce credem despre voi“, a scris Rogozin pe Twitter, unde este foarte activ. Şi atunci a reacţionat după ce autorităţile de la Bucureşti au refuzat să permită avionului în care se afla să tranziteze spaţiul aerian românesc. Rogozin a mai scris atunci că „data viitoare va utiliza un TU-160 (bombardier - n. red.)“. Cu toate acestea, a preferat cursele de linie, singurele prin care poate evita sancţiunile UE.
„La astfel de declaraţii eu nu pot avea decât o singură reacţie. Trebuie să aflăm câtă votcă a consumat Rogozin înainte să facă aceste declaraţii. E o declaraţie lipsită total de respect faţă de un alt stat, faţă de orice altceva ce nu reprezintă Mama Rusia“, i-a răspuns la acea vreme preşedintele Traian Băsescu.
Invitat într-o zi să comenteze sancţiunile internaţionale impuse Federaţiei Ruse ca urmare a agresiunii din Ucraina, Rogozin a răspuns: „tancurile ruseşti nu au nevoie de viză pentru a intra în Europa“.
Dmitrii Rogozin era aşteptat la Chişinău de preşedintele moldovean prorus Igor Dodon, un alt amator de declaraţii belicoase la adresa României şi Uniunii Europene.
Pe aceeaşi temă:
Dodon, gata să scoată oamenii în stradă: Ei îşi aduc „românaşii“ ca să ne facă nouă probleme
Se încarcă comentariile...
