Ce vrea Putin de la Trump. Să blocheze scutul antirachetă din România şi Polonia

Liderul de la Kremlin va încerca să obţină un acord cu Administraţia Trump care să blocheze scutul antirachetă al NATO din România şi Polonia, precum şi anularea sancţiunilor antiruse, susţine Michael Morell, fost director al CIA.

Michael Morell, fost director adjunct şi director general interimar al CIA, a vorbit, într-un interviu acordat publicaţiei digitale americane The Cipher Brief, despre perspectivele relaţiilor dintre Statele Unite şi Rusia după instalarea la Casa Albă a Administraţiei Trump.

Morell spune că liderul de la Kremlin are o miză pe termen lung. Primul lucru pe care îl urmăreşte este o întâlnire bilaterală cu noul locatar de la Casa Albă care să pentru a pune bazele unui acord prin care Statele Unite să elimine sancţiunile impuse după criza din Ucraina şi acceptul SUA de a nu continua proiectele scutului antirachetă din România şi Polonia, în schimbul unui efort militar comun împotriva reţelei teroriste Stat Islamic în Siria”.  

„Un astfel de acord ar conţine avantaje strategice pentru Vladimir Putin, iar el mizează pe avantaje politice pentru Donald Trump, pentru a putea evita interesele generale strategice ale Statelor Unite, întrucât marii majorităţi a americanilor nu prea îi pasă de Ucraina sau de apărarea antirachetă în Europa de Est, dar este  preocupată de ISIS”, susţine fostul director al CIA.

Cum acţionează liderul de la Kremlin

O monstră de abilitate a demonstrate liderul de la Krelin şi în gestionarea expulzării celor 35 diplomaţi ruşi din SUA de către administraţia Obama. Michael Morrell spune că „reacţia lui Vladimir Putin a fost neobişnuită, dar nu surprinzătoare. Este neobişnuită pentru că, de obicei, ruşii răspund simetric atunci când Statele Unite expulzează agenţi de informaţii.

Birocraţii de la Moscova aşteptau acest lucru – un răspuns simetric. Dar nu este surprinzător că Putin nu a dat curs acelei recomandări, deoarece acest lucru este compatibil cu abordarea faţă de Donald Trump: vrea să îl câştige de partea sa, îl vrea prieten”.

Molly K. McKew, fost consilier al ex-preşedintelui georgian Mihail Saakaşvili, susţine, în Politico.com , că Rusia nu aspiră să devină la fel de puternică precum Occidentul, ci să slăbească, în primul rând, NATO şi SUA şi să creeze diviziune în rândul statelor occidentale. Ea este de părere că liderul de la Kremlin are nevoie de Statele Unite ca inamic geopolitic, motiv pentru care Wasingtonul trebuie să înţeleagă faptul că orice apropiere şi încercare de reset sunt sortite eşecului. 

Ceea ce Administraţia Obama, dar şi echipa de tranziţie a preşedintelui-ales al SUA, Donald Trump, nu au reuşit să înţeleagă este că Occidentul este deja în război, chiar dacă vrea sau nu, atrage atenţia analista  americană. „ Este războiul lui Putin. Acest război urmăreşte, în ţară şi peste hotare, erodarea valorilor noastre, a democraţiei şi a forţei noastre instituţionale. Urmăreşte să ne slăbească abilitatea de a deosebi realitatea de ficţiune, binele de rău şi să ne convingă să luăm decizii împotriva intereselor noastre”, explică Molly K. McKew.

Ea scrie că asistăm la un război care trebuie câştigat, nu negociat. Ucraina, Turcia, Siria, statele baltice, Georgia –reprezintă un singur război, unul nelinear, aşa cum îl defineşte cel mai influent dintre ideologii Kremlinului, Vladislav Surkov.  Există o singură maşinărie de război. Armata, tehnologia, informaţia, diplomaţia, economia, cultura sunt toate instrumente controlate de stat şi folosite pentru atingerea unui singur set de obiective strategice. Aceasta este doctrina Gherasimov, iniţiată şi conturată, în 2013, de şeful statului major al armatei ruse de atunci, Valeri Gherasimov. Scopul major: înlocuirea regimurilor democratice occidentale cu regimuri iliberale, populiste sau naţionaliste.

Analista susţine că războiul informaţional nu urmăreşte crearea unui adevăr alternativ, ci erodarea occidentalilor de a distinge adevărul. Nu este vorba despre propagandă, ci despre tehnici mai subtile, cunoscute în Rusia ca „măsuri active” şi „control reflexiv”. Obiectivul acestor tehnici: să facă Occidentul să acţioneze împotriva propriilor interese.

 Rusia are o politică externă multivectorială iar scolul acesteia este subminarea instituţiilor euroatlantice prin coalizarea – temporară şi limitată – a unor centre alternative de putere. Rezultatul: decât o lume stabilă susţinută de Statele Unite şi aliaţii lor, mai bine o nouă ordine mondială instabilă „a noastră, a tuturor celorlalţi”.

O Americă izolată îl ajută pe Putin

Molly K. McKew  subliniază că Moscova a încercat să accelereze acest proces prin inflamarea crizelor care au copleşit Occidentul (criza refugiaţilor şi războiul din Ucraina) şi prin afişarea superiorităţii în rezolvarea crizelor lăsate nerezolvate de Occident (bombardarea Siriei, indiferent de costuri, pentru a arăta că Rusia poate impune stabilitate în Orientul Mijlociu atunci când Occidentul nu reuşeşte).

Analista notează că atunci când nu reuşeşte prin alte mijloace Putin nu se dă în lături să foloseasă forţa . 

„ Nu trebuie uitat că Rusia a folosit forţa militară împotriva Georgiei, în 2008, pentru a stopa extinderea NATO şi împotriva Ucrainei, în 2013, pentru a opri extinderea Uniunii Europene. McKew  concluzionează că Administraţia Trump trebuie să înţeleagă că o Americă mai izolată, îl ajută pe Putin să îşi atingă obiectivele.