Blinken, către Lavrov: Rusia riscă să suporte „consecinţe grave” dacă atacă Ucraina. Răspunsul României faţă de noile insinuări ale Moscovei despre scutul antirachetă
0
Secretarul de stat Antony Blinken s-a întâlnit joi, la Stockholm, în Suedia, cu omologul său rus Serghei Lavrov pentru a-i transmite să caute o soluţie diplomatică la criza ruso-ucraineană şi a-l avertiza direct cu „consecinţele grave” pe care le riscă Rusia dacă va invada Ucraina.
Blinken i-a transmis acest avertisment lui Lavrov la o zi după ce a declarat că ţara sa este gata să răspundă ferm, inclusiv prin sancţiuni severe, în cazul unui atac al Rusiei împotriva Ucrainei, relatează Reuters.
„Cel mai bun mod de a evita o criză este diplomaţia şi acest lucru aştept cu nerăbdare să-l discut cu Serghei”, a declarat Blinken înainte de întrevederea cu Lavrov desfăşurată în marja conferinţei anuale a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE).
Washingtonul este pregătit să faciliteze dialogul, a precizat el.
Dacă „Rusia decide să continue confruntarea, vor exista consecinţe grave”, a subliniat apoi şeful diplomaţiei americane.
La rândul său, Lavrov susţine că Moscova vrea dialogul cu Kievul. Însă el a afirmat totodată că „scenariul de coşmar al confruntării militare” este pe cale să revină în Europa.
De la tribuna OSCE, Lavrov a tunat şi fulgerat împotriva NATO, acuzând Alianţa că îşi „apropie infrastructura militară de graniţele Rusiei”.
NATO: Rusia să nu pretindă la o sferă de influenţă
Rusia se opune cu tărie iniţiativei Ucrainei de a adera la NATO, dorind-o într-o sferă a sa de influenţă.
Miercuri, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a transmis Rusiei că „nu are niciun drept de veto” în cazul în care se va decide ca Ucraina să devină membră a Alianţei Nord-Atlantice.
„Rusia nu are niciun drept de veto, nu are nimic de spus şi nu are dreptul să stabilească o spirală de influenţă pentru a încerca să-şi controleze vecinii”, a declarat Stoltenberg în conferinţa de presă de la finalul reuniunii miniştrilor de Externe din NATO.
Stoltenberg a catalogat drept inacceptabil faptul ca în zilele noastre unii actori geopolitici să pretindă că au dreptul la „sfere de influenţă” prin care să-şi controleze vecinii.
Stoltenberg a reiterat că NATO este o alianţă defensivă şi că Rusia trebuie „să respecte voinţa poporului ucrainean”.
El a insistat totodată asupra faptului că Ucraina este o ţară independentă, suverană, cu frontiere recunoscute pe plan internaţional, cuprinzând peninsula Crimeea, anexată de Rusia în 2014, precum şi regiunea Donbas, dintre care o bună parte este controlată de separatişti proruşi susţinuţi militari de Moscova.
Miniştrii de Externe din cadrul NATO şi-au exprimat îngrijorarea faţă de mobilizarea masivă de trupe ruse în apropierea graniţei cu Ucraina.
Precizările lui Stoltenberg vin după ce preşedintele rus Vladimir Putin a declarat miercuri că îşi doreşte „acorduri concrete” pe hârtie cu SUA şi NATO precum că Alianţa nu se va mai extinde spre Est, adică nu va include Ucraina şi Georgia.
Aurescu: Poziţia Rusiei în raport cu scutul de la Deveselu este complet eronată
Serghei Lavrov a mai spus că Moscova se teme că rachete americane cu rază intermediară de acţiune ar putea să fie instalate în Europa.
Într-un comunicat, ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, afirmă că poziţia exprimată de Rusia în raport cu sistemul antirachetă amplasat în România, potrivit căreia acest sistem poate fi folosit pentru lovituri ofensive, este complet eronată şi face parte din „retorica neconstructivă pe această temă”.
„Poziţia exprimată de Federaţia Rusă în raport cu sistemul antirachetă amplasat în România, parte integrantă a sistemului de apărare antirachetă al NATO, este complet eronată, nu este nouă şi face parte din retorica neconstructivă pe această temă, deja cunoscută încă de la momentul negocierii şi încheierii, în 2011, a Acordului între România şi SUA privind amplasarea în România a sistemului de apărare al Statelor Unite împotriva rachetelor balistice”, a afirmat Bogdan Aurescu, după afirmaţiile ministrului Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse Serghei Lavrov, în discursul ţinut în cadrul Consiliului Ministerial OSCE de la Stockholm, conform cărora în România şi Polonia au fost instalate sisteme de apărare împotriva rachetelor care pot fi folosite pentru lovituri ofensive.
Aurescu a adăugat că „poziţia României, a SUA şi a Alianţei Nord-Atlantice a fost exprimată public şi transmisă Federaţiei Ruse de o manieră clară, fermă, în repetate rânduri, de-a lungul celor zece ani de la încheierea Acordului menţionat: sistemul de apărare antirachetă al NATO, care include Facilitatea antirachetă de la Deveselu, are un caracter strict defensiv, utilizat numai pentru scopuri de autoapărare, conform Cartei ONU; sistemul nu este îndreptat împotriva Federaţiei Ruse, vizând ameninţări cu rachete balistice cu rază scurtă şi medie de acţiune venite din afara spaţiului euroatlantic; nu există niciun fel de intenţie de transformare a sistemului de apărare antirachetă".
Potrivit ministrului român de Externe, aceste aspecte se regăsesc inclusiv în Declaraţia finală a Summitului NATO de la Varşovia din 2016. Astfel, la paragraful 55 al Declaraţiei se arată clar: „Capacitatea este pur defensivă”, iar la paragraful 59 se menţionează că „Sistemul de apărare antirachetă al NATO nu este îndreptat împotriva Rusiei şi nu va submina capacităţile strategice de descurajare ale Rusiei. Apărarea antirachetă a NATO este proiectată să apere împotriva potenţialelor ameninţări provenind din afara spaţiului euroatlantic. Am explicat Rusiei de mai multe ori că sistemul BMD nu este eficient împotriva sistemului strategic al Rusiei de descurajare nucleară şi că nu există nicio intenţie de restructurare a acestui sistem pentru a avea în viitor o astfel de capacitate. Prin urmare, declaraţiile ruse care ameninţă să ţintească aliaţii din cauza BMD a NATO sunt inacceptabile şi contraproductive”.
„De altfel, textul Acordului (care este publicat pe site-ul MAE) prevede că sistemul de apărare antirachetă are o «natură exclusiv defensivă» (paragraful 7 din preambul), menţionează scopul acestuia ca fiind «legitima apărare» (paragraful 8 din preambul) şi subliniază explicit, în articolul VI paragraful 2 că «Părţile confirmă că Sistemul de Apărare împotriva Rachetelor Balistice al Statelor Unite în România va fi utilizat exclusiv pentru scopuri de legitimă apărare, în conformitate cu dreptul internaţional şi cu principiile şi normele care reglementează dreptul inerent de legitima apărare individuală si colectivă»”, a mai arătat Aurescu.
Se încarcă comentariile...
