Analiză realizată de Cristina Melnic*

Cum moştenirea comunistă le-a oferit secretele jocurilor minţii, manipularea şi propaganda au devenit literă de lege atât pentru politica internă, cât şi pentru politica externă. Presa este doar instrumentul pregnant de răspândire a fenomenului dezinformării informaţionale cu agenţii săi de bază: Sputnik şi Russia Today, iar reţelele de socializare au oferit o platformă favorabilă acestui fenomen.

Pentru Rusia, în R. Moldova contează în primul rând NATO

În tot acest joc, Republica Moldova este un element important, fiindcă are toate premisele de a ajunge o ţintă vulnerabilă în faţa colosului de la est. Fostă republică sovietică, cu o minoritate rusească, de care i s-a agăţat flagelul Transnistria, aflată în derivă de identitate şi orientare strategică, bucată istorică de Românie, fâşie strategică între NATO şi Ucraina, cu o populaţie în scădere şi o democraţie la început de drum. Aşadar, este candidatura perfectă pentru a deveni avantpost de dezinformare şi propagandă anti-europeană şi anti-americană în Europa de Est. Care nu întârzie să se manifeste, mai ales pentru a contracara aspiraţiile ei timide europene şi să distrugă din faşă orice vlăstar al unei gândiri de securitate.

În acest context, Sputnik Moldova operează în spaţiul mediatic de peste Prut cu naraţiuni manipulatoare şi dezinformatoare, constant, cu aceeaşi frecvenţă şi retorică agresivă. Abordarea subiectelor este diversă şi variază în funcţie de circumstanţele (geo)politice favorabile Kremlinului, aplicabilitatea tezelor preconcepute anti-UE şi anti-NATO şi sensibilitatea publicului-ţintă legată de unele teme sociale.

Studiu de caz: cum dezinformează Sputnik în chestiunea NATO

În continuare vă prezentăm analiza de conţinut a două articole publicate pe 24 şi 26 august 2019 şi un al treilea de pe 29 octombrie 2019, ale căror autor este Alexandr Hrolenko, pentru a desluşi modul în care informaţiile false sunt oferite publicului din Republica Moldova. 

Mai întâi de toate aş vrea să prezentăm autorul celor trei articole care anunţă construirea unor obiective militare NATO pe teritoriul Republicii Moldova. După cum sugerează biografia sa disponibilă pe site-ul RIA Novosti, Alexander Hrolenko a absolvit facultatea de jurnalism a şcolii militare din Lvov, apoi a servit în marină şi a scris în ziarul Krasnaya Zvezda (Steaua Roşie) pentru o lungă perioadă de timp. Acum lucrează pentru RIA, Sputnik şi Russia Today, fiind „expertul” din oficiu pentru analize militare. Aşadar, Hrolenko este implicat în scrierea mai multor articole publicate pe site-ul Sputnik cu tematică de apărare, despre armament militar, context geopolitic şi politică externă.

Pentru versiunea din Moldova a site-ului Sputnik, Hrolenko are discursul orientat împotriva prezenţei militare NATO din România şi cum acest lucru se reflectă negativ asupra Republicii Moldova, după cum se poate vedea în titlurile câtorva articole publicate în 2018 şi 2019 de către acest „expert”: Scutul antirachetă din România, sabia lui Damocles deasupra Moldovei, Deveselu ar putea fi distrus în 2 minute de noile avioane ruseşti: Riscuri pentru Moldova, Rachetele americane în Europa, un semn nefast pentru Republica Moldova şi România, „Eurointegrarea” sistemului american antirachetă în România ameninţă Europa

Totuşi amprenta acestui autor este mai puţin relevantă pentru această analiză, fiindcă ceea ce ne interesează este lipsa veridicităţii informaţiilor prezentate şi naraţiunea prezentării dezinformării. Pseudo-expertul sau „analistul militar” Alexandr Hrolenko putea fi oricine altcineva, aceasta fiind una dintre tehnicile des folosite în campaniile de dezinformare şi propagandă în laboratoarele ruseşti.

Screen%20Shot%202020-03-09%20at%2014.56.30.jpg

Tema comună a celor trei articole, primele două fiind catalogate drept editoriale şi cel al treilea - analiză, este cooperarea Republicii Moldova cu NATO. Conform informaţiilor prezentate, Pentagonul va construi baze militare pe teritoriul dintre Prut şi Nistru, chiar dacă neutralitatea Moldovei este garantată prin Constituţie. Această informaţie falsă a fost „aruncată” în presă încă din anul 2017 de către Russia Today, însă este reluată mereu în apropierea unor evenimente politice sau diplomatice importante. 

Astfel, editorialele din 24 şi 26 august au fost scrise în contextul vizitei, la Chişinău, a consilierului de atunci al Preşedintelui SUA pentru securitate naţională, John Bolton. Chiar dacă această prezenţă a făcut parte dintr-un tur de întâlniri diplomatice în mai multe ţări din Europa de Est, cum ar fi Ucraina sau Belarus, acest eveniment i-a oferit prilejul site-ului Sputnik Moldova de a reitera această falsă informaţie, pentru a întreţine starea de nesiguranţă şi frică pentru publicul din Republica Moldova care are afinităţi pro-ruse.

De asemenea, este de neglijat faptul că naraţiunea speculativă despre cooperarea Republicii Moldova cu NATO este reluată în aceeaşi perioadă în care la Chişinău, Ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu a avut o întrevedere cu preşedintele moldovean, Igor Dodon, în care i-a propus elaborarea unui acord de colaborare militară. Scopul principal este de a sensibiliza opinia publică pentru a putea crea pârghii de influenţare a factorilor de decizie şi de stabilire a unei anumite agende publice în domeniul securităţii şi apărării.

În editorialele falsului expert se reiterează informaţia falsă cu privire la construirea obiectivului militar NATO lângă localitatea Bulboaca din Anenii Noi (Republica Moldova), susţinând că „Pentagonul construieşte obiective militare în apropierea satului Bulboaca, aflat nu departe de Bender şi Tiraspol”. În acest sens, Ministerul Apărării din Republica Moldova a fost nevoit să dezmintă public fake-news-ul de la Sputnik, precizând că la Centrul de instruire al Armatei Naţionale de la Bulboaca au loc lucrări de modernizare a bazei cu fonduri americane prin Programul de Iniţiativa Globală pentru Operaţiuni de Menţinere a Păcii (GPOI) pentru „a crea condiţii moderne de instruire a militarilor, şi nu de construcţie a obiectivelor militare”. Pe site-ul oficial al instituţiei de apărare din Republica Moldova se poate consulta un întreg comunicat cu referire la modernizarea acestui poligon. 

Discursul agresiv anti-NATO al mass-mediei ruseşti din Republica Moldova s-a intensificat considerabil îndeosebi după anexarea ilegală a Crimeii de către trupele militare ruse în 2014. Astfel, fiecare detaliu diplomatic sau administrativ de relaţionare a Chişinăului cu organizaţii internaţionale era transformat într-un artificiu propagandistic. Spre exemplu, prin intermediul statutului de participant în cadrul programului Parteneriatul pentru Pace (PfP), Republica Moldova a beneficiat de o simbolică asistenţă financiară sau cooperare administrativă între 2017 şi 2019, ceea ce a reprezentat un afront de imagine pentru Federaţia Rusă venit din partea unui stat mic şi a fost folosit drept pretext pentru a-şi canaliza naraţiunile anti-NATO prin intermediul reprezentanţilor mediatici ruseşti pentru publicul moldovean. Deşi, inclusiv Federaţia Rusă a acceptat invitaţia de participare în cadrul acestui program PfP, precum şi alte 27 de state participante la Consiliul de Cooperare Nord-Atlantic (NACC) sau la CSCE. Atacurile sale informaţionale tendenţioase sunt nefondate, având în vedere că activităţile din cadrul acestui program pe care şi le asumă fiecare ţară parteneră sunt bazate pe Programe Individuale de Parteneriat care sunt elaborate în comun, iar în acest caz Planului Individual de Acţiuni al Parteneriatului Republica Moldova - NATO, care prevedea îmbunătăţirea aptitudinilor şi capacităţilor de menţinere a păcii, s-a încheiat cu rezultate nesemnificative la sfârşitul anului anterior, ţinând cont de statutul de neutralitate garantat constituţional.

De asemenea, un alt val de dezinformări a fost lansat imediat după anunţul făcut de oficialii de la Chişinău privind deschiderea unui Oficiu de legătură NATO, care a avut loc pe 8 decembrie 2017 şi are un rol informativ, fiind lipsit de statutul de misiune diplomatică. Reprezentanţii presei ruseşti au omis faptul că un oficiu similar a fost inaugurat şi în Federaţia Rusă, în anul 2002, şi este o practică des întâlnită în mai multe state care nu fac parte din cadrul alianţei nord-atlantice, mai ales că NATO are numeroase proiecte civile la care pot adera. Spre exemplu, în Serbia, acest Oficiu de Legătură NATO a fost inaugurat încă din 2006, în Ucraina a fost deschis în 1999, în Georgia - în 2010, iar în state din Asia Centrală, precum Kazahstan, Kârgâzstan, Turkmenistan, Tadjikistan şi Uzbekistan, acest birou figurează din 2013.

Un alt moment propice pentru a adânci naraţiunea anti-NATO în opinia publică de peste Prut a fost folosit cu ocazia expunerii tehnicii militare utilizate în cadrul exerciţiului moldo-american „Dragon Pioneer 2016”. Colaborarea dintre ministerul Apărării Republicii Moldova şi NATO în urma încheierii unui acord bilateral în vederea „instruirii comune a subunităţilor de geniu şi creşterea nivelului de interoperabilitate” a celor 198, respectiv 165 militari, între 3 şi 20 mai 2016, a creat o stare de precipitare în societate, care a derivat în proteste politice, amplificând astfel mediatizarea prejudecăţilor moldoveneşti despre alianţa nord-atlantică.

De altfel, aceste cazuri fac parte dintr-o serie de mituri anti-NATO care sunt prezente în spaţiul mediatic de peste Prut şi nu numai. De-a lungul timpului, propaganda rusă a diseminat cu regularitate dezinformări cu referire la presupusa apropiere dintre Alianţa Nord-Atlantică şi Chişinău, aceste acţiuni făcând parte dintr-un plan mai larg de contracarare a extinderii NATO şi de stopare a aspiraţiilor atlantice pentru statele din spaţiul ex-sovietic.

Screen%20Shot%202020-03-09%20at%2014.54.53.jpg

În analiza publicată pe data 29 octombrie, se expune din nou naraţiunea falsă a construirii unei baze militare NATO pe teritoriul Republicii Moldova. În acest articol se face trimitere la un studiu RAND Corporation, care conţine soluţii şi strategii de limitare a influenţei Rusiei şi fusese prezentat cu ocazia reuniunii miniştrilor de Apărare a statelor membre NATO, de pe 24-25 octombrie. Conform acestei cercetări publice, raportul oferă soluţii şi strategii de estompare a influenţei Federaţiei Ruse, însă din studiu lipseşte cu desăvârşire un plan practic de acţiuni orientat împotriva Moscovei şi intereselor sale. 

De altfel, retorica agresivă împotriva cercetărilor efectuate de RAND Corporation se regăseşte în numeroase articole publicate în Sputnik sau în mass-media rusă, având în vedere că este una dintre cele mai proeminente şi credibile instituţii de non-profit formată din cercetători, profesori universitari şi strategi civili care realizează studii de analiză în diverse domenii şi care pot fi consultative înaintea luării unor decizii politice. Iar de-a lungul timpului, RAND Corporation a furnizat cercetări de apărare pentru guvernul american şi NATO. Studiile pot fi consultate aici.

Cooperarea dintre Republica Moldova şi NATO este tematica potrivită de exploatare dezinformativă, fiindcă poate lovi în acelaşi timp şi în România, exemplul cel mai apropiat şi relevant din punct de vedere istoric şi cultural. Alexandr Hrolenko afirmă că cele două state ar fi, de fapt, „ostatici” ai Pentagonului şi NATO, iar „obiectivele sistemului american antirachetă de la Deveselu sunt îndreptate împotriva scutului nuclear rusesc”. Aceasta este o altă retorică utilizată de propaganda rusă pentru a discredita NATO şi a-şi justifica acţiunile din războiul informaţional din cauza ameninţării propriei securităţi „aflată în proximitatea frontierei ruse”.

  • În primul rând, atât România, cât şi SUA „au reiterat natura exclusiv defensivă a sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al SUA în Europa, precum şi utilizarea sa în scop de legitimă apărare, în conformitate cu prevederile Cartei ONU şi ale dreptului internaţional”, conform unui comunicat al Ministerului Român de Externe. 
     
  • În al doilea rând, sistemul Aegis, care stă la baza sistemului de apărare prezent în România, poate intercepta doar rachete cu rază scurtă şi medie de acţiune, fără vreun efect asupra arsenalului de rachete cu rază lungă de acţiune al Rusiei. De asemenea, scutul deţine interceptori non-nucleari, iar tipul acestora nu poate fi schimbat. 
     
  • În al treilea rând, Ambasada SUA de la Bucureşti, a arătat încă din 2011 că scutul „va furniza protecţia teritoriilor şi populaţiei statelor europene membre ale NATO şi va întări protecţia Statelor Unite împotriva ameninţărilor crescute cauzate de proliferarea rachetelor balistice din Orientul Mijlociu”.

Aceste ofensive mediatice sunt consecvente, iar retorica recentă orientată împotriva României este legată de speculaţia cu privire la rachetele de croazieră Tomahawk, astfel că pseudo-analistul militar Hrolenko nu încearcă să evite acest aspect: „lansatoarele Mk-41 ar putea fi utilizate pentru atacul masiv asupra obiectivelor strategice de pe teritoriul Federaţiei Ruse cu ajutorul rachetelor de croazieră terestre Tomahawk”. În contracararea acestei informaţii false, purtătorul de cuvânt al Alianţei Nord-Atlantice, Oana Lungescu, a precizat că ”aceste supoziţii sunt de dată mai veche şi nefondate, iar situl nu a fost proiectat pentru lansarea de rachete ofensive, precum rachetele Tomahawk”. Vedeţi aici întreaga declaraţie.

Ofensiva constantă discursivă la adresa României se regăseşte nu numai în articolele analizate, ci în toate textele autorului Alexandr Hrolenko cu tematica flancului estic al NATO. Caracterul lor acuzatorial faţă de România se observă mai ales pe fundalul unui discurs mai moderat faţă de „ameninţarea NATO” pentru Republica Moldova, având în vedere că la conducerea executivului de la Chişinău a ajuns un guvern favorabil influenţelor de la Kremlin, iar subiectul este nesustenabil cu realitatea politică de peste Prut. Astfel, conform autorului „România se transformă într-o bază militară a Pentagonului”, iar „baza aeriană de la Câmpia Turzii va fi utilizată în calitate de aerodrom pentru expedierea dronelor americane spre ţintele strategice din Europa de Est”, ceea ce „nu contribuie nicidecum la menţinerea securităţii regionale”. Aceste formulări ale „expertului militar” fac parte din aceeaşi retorică anti-NATO orientată mai mult spre publicul din Republica Moldova, pentru a induce şi menţine o stare de îngrijorare faţă alianţa euro-atlantică.

Strategia propagandei ruseşti din Republica Moldova are drept scop printre altele de a oferi publicului de peste Prut o imagine negativă despre NATO, caracterizată prin măsurile ofensive pe care le întreprinde din punct de vedere militar, ingerinţele în politicile ţărilor aliate şi superioritatea pe care o manifestă în relaţiile cu acestea. Toate aceste elemente descriptive se regăsesc inclusiv în articolele semnate de Alexandr Hrolenko: „Europa de Est este convinsă de necesitatea amplasării unor noi sisteme de apărare antiaeriană şi antirachetă, sisteme ofensive ale apărării de coastă”, „s-ar putea ca partenerii americani să nu-i fi dezvăluit (preşedintelui român) detaliile renovării Aegis Ashore”, „esenţa colaborării militare inechitabile dintre Washington şi Bucureşti”, „şi alte ţări din zonă, vecine cu România, sunt de fapt „ostatici” ai Pentagonului şi NATO”.

Transpunerea acestei retorici constante anti-NATO susţinute de Sputnik şi alte canale mediatice ruseşti se reflectă mai ales în sondajele de opinie realizate în Republica Moldova, care relevă o opunere a populaţiei de faţă de o eventuală apropiere de alianţa nord-atlantică, astfel 57% ar vota împotriva aderării la NATO, conform sondajului realizat de IMAS în luna decembrie 2019. Diferenţa este sesizabilă mai ales prin comparaţie cu cei 58% din cetăţeni care şi-ar dori aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană şi redă faptul că majoritatea moldovenilor de peste Prut îşi doresc un parcurs european, dar fără a se integra în NATO.

../Downloads/Cattura-14.jpgSursă: IMAS

Un alt aspect comun al editorialelor lui Alexandr Hrolenko este de a evidenţia neutralitatea Republicii Moldova, precum se poate observa în articolele publicate din august şi octombrie, astfel frazele: „conform Constituţiei, Republica Moldova este un stat neutru” şi „Moldova care, conform Constituţiei, este o ţară neutră” sunt aproape identice şi sunt expuse în mod repetitiv în analizele militare ale „expertului”. Această expresie devine semnificativă mai ales în contextul expunerii informaţiei false despre construirea obiectivului militar NATO în apropierea Transnistriei. 

Pe lângă ideea utopică exprimată, elementul de neînţeles este redat de legătura creată de autor între neutralitate şi un parteneriat ipotetic cu NATO al Republicii Moldova, în timp ce prezenţa trupelor ruse din stânga Nistrului este omisă din această (ruptură de) logică. Or acesta este factorul care încalcă principiul neutralităţii Republicii Moldova, încă de la înfiinţarea ei, iar Federaţia Rusă este principalul responsabil în această situaţie, dar nu numai că evită să o recunoască, dar o şi amplifică prin expunerea unui fals pericol redat de „sperietoarea NATO” de la porţile Republicii Moldova, justificându-şi astfel prezenţa în raioanele din stânga Nistrului. Anume din această cauză discursul Sputnik şi a celorlalţi aghiotanţi ruseşti din mass-media vor continua demonizarea NATO în spaţiul ex-sovietic, şi în special în Republica Moldova, iar expunerea deformată şi dezinformativă pe această tematică se va regăsi în fiecare articol, nominal sau nenominal, ale canalelor media susţinute de guvernul rus.

În loc de final

Programul politic al preşedintelui Igor Dodon în perspectiva alegerilor prezidenţiale din R. Moldova din 1 noiembrie 2020, subliniază, explicit, la nivelul proiectului de politică externă (vezi mai sus), dincolo de parteneriatul strategic cu Federaţia Rusă sau renunţarea la integrarea europeană, consolidarea „neutralităţii permanente a R. Moldova” şi „cooperarea Moldovei cu mişcarea de nealiniere” (!).

Se poate observa că odată cu preluarea conducerii politice şi impunerii unui guvern favorabil agendei preşedintelui pro-rus Igor Dodon, din noiembrie 2019, retorica site-ului de fake-news Sputnik Moldova a devenit mai „blândă” în legătură cu acţiunile executivului de la Chişinău atât pe plan intern, cât şi extern, iar pericolul unei apropieri între Republica Moldova şi NATO a dispărut, astfel că agresivitatea conţinutului informativ anti-NATO pentru opinia publică de peste Prut a fost externalizată spre subiecte regionale. În viziunea Sputnik, NATO nu mai este o primejdie iminentă în curtea moldovenească odată cu preluarea puterii de către Igor Dodon, însă „sperietoarea NATO” se află în imediată apropiere, în România, Bulgaria sau chiar Ucraina, iar noul discurs mediatic are un context regional, la care contribuie inclusiv „prestigiosul expert militar” Alexandr Hrolenko prin articolele sale: „România se transformă într-o bază aeriană a Pentagonului”, „Exerciţiile ruseşti în Marea Neagră – o reacţie adecvată la acţiunile NATO”, „Pentagonul militarizează România – implicaţii periculoase

*Cristina Melnic este participantă la programul Internship LARICS şi este studentă la Masterul de Studii de Securitate al Universităţii din Bucureşti.