Analiză. Viziunea lui Putin asupra lumii. Gazul şi şantajul

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Preşedintele rus, Vladimir Putin
Preşedintele rus, Vladimir Putin

Preşedintele rus Vladimir Putin a expus miercuri viziunea Kremlinului asupra mai multor probleme din actualitatea internaţională, de la cursa înarmărilor dintre Rusia şi SUA până la situaţia opoziţiei ruse, declarând că nu este de acord cu cei care susţin că democraţia a murit în Rusia.

"Cursa înarmărilor este în marş, din păcate. A început odată cu retragerea SUA din Tratatul antirachete balistice (Tratatul ABM) în 2002: un document fundamental, piatră de temelie a securităţii internaţionale", a afirmat preşedintele rus.

"Aceasta nu este o simplă apărare (antirachetă), ci o încercare de a obţine avantaje strategice prin slăbirea potenţialului nuclear al unui adversar ipotetic", a explicat el.

Liderul rus a menţionat că a îndemnat partea americana să nu se retragă din Tratatul ABM. El le-a spus reprezentanţilor SUA că, în acest caz, Rusia va fi forţată fie să creeze un sistem similar, fie să dezvolte un altul, care "va depăşi cu siguranţă sistemul de apărare antirachetă" american.

Rusia nu a încălcat tratatele de securitate cu SUA, fiindcă nu ea s-a retras prima din acestea, ci Statele Unite, iar acum Washingtonul transferă responsabilitatea asupra Moscovei, a afirmat Putin, adăugând că Rusia face totul pentru a-şi apăra securitatea şi interesele.

Armele hipersonice, replic[ la scutul antirachetă

Putin a mai spus că a fost surprins de reacţia SUA atunci când Moscova a anunţat crearea armelor sale hipersonice, întrucât Rusia avertizase SUA că va reacţiona la scutul antirachetă, ale cărui elemente fuseseră instalate în Europa de Est.

Armata rusă dispune deja de rachete hipersonice intercontinentale în serviciu. "Rachetele noastre hipersonice zboară cu viteze mai mari de Mach 20. Şi sunt nu doar hipersonice, ci şi intercontinentale. Sunt nişte arme foarte puternice", a spus preşedintele rus.

În pofida faptului că Rusia este prima ţară care a creat acest tip de rachete, chiar "trecând în faţa principalilor concurenţi, în acest caz SUA", Moscova nu a abuzat de acest avantaj şi nu a ameninţat pe nimeni", a remarcat el.

"Suntem gata să vorbim despre reducerea armelor şi să luăm în calcul că dispunem de acest tip de rachete în cadrul negocierilor cu partenerii americani", a afirmat preşedintele rus, care s-a pronunţat pentru un dialog detaliat pe tema dezarmării, fără a purta "discuţii de dragul discuţiilor".

Putin a menţionat că actuala administraţie americană "merge pe această cale", evocând acordurile încheiate cu omologul sau american, Joe Biden, în timpul summitului de la Geneva.

Comentând manevrele militare de amploare desfăşurate de Rusia, liderul rus a spus: "Noi ne desfăşurăm exerciţiile pe teritoriul nostru naţional. Nu este nimic surprinzător în asta şi nu intenţionăm să dăm raportul nimănui în această privinţă".

Temerile Occidentului cu privire la moartea democraţiei în Rusia sunt mult exagerate, consideră preşedintele rus, care le-a recomandat criticilor Kremlinului din Occident să se gândească mai bine la ceea ce se întâmplă la ei acasă.

Referitor la Rusia, Putin a spus că şi ea are unele defecte, dar aceasta, în opinia sa, "nu înseamnă deloc că avem mai multe hibe decât alţii". "Eu chiar cred că mai puţine", a exclamat preşedintele rus, al cărui regim este catalogat în multe capitale occidentale ca un autoritarism care se îndreaptă spre dictatură. 

Arma Gazprom

Preşedintele rus Vladimir Putin a mai declarat miercuri că Rusia este pregătită să crească livrările de gaze către Europa dacă aceasta o va cere, respingând sugestiile că Moscova ar limita aceste livrări din motive politice, dar pe de altă parte el a solicitat ţărilor europene să încheie cu Gazprom contracte pe termen lung, relatează Reuters.

''Dacă ei cer să creştem mai mult livrările de gaze, suntem gata să le creştem. Le vom creşte cu cât cer partenerii noştri. Nu există niciun refuz, niciunul'', a precizat Putin la o conferinţă pe teme energetice desfăşurată la Moscova, el calificând drept un ''nonsens total'' acuzaţia că Moscova ar folosi energia ca armă politică.

Cu câteva ore înainte însă, purtătorul său de cuvânt, Dmitri Peskov, a spus că Gazprom furnizează în prezent Europei gaze la nivelurile maxime prevăzute în contractele existente şi orice creştere a acestora va trebui negociată cu compania rusă.

La rândul său, ministrul rus adjunct al energiei, Pavel Sorokin, a declarat că Rusia nu şi-a schimbat planul de alimentare a depozitelor sale cu gaze până la 1 noiembrie, sugerând că nu există nicio grabă de a furniza Europei gaze suplimentare pe piaţa spot, notează AFP, preluată de agerpres.ro.

Rusia s-a mai declarat şi în ultimele zile dispusă să crească livrările de gaze către Europa, dar pare că doreşte să facă acest lucru în cadrul unor noi contracte pe termen lung.

''Dacă vor fi cereri suplimentare pentru gaze, aceasta se va putea face numai prin noi condiţii contractuale'', a declarat miercuri ministrul rus al energiei, Nikolai Şulghinov.

Şi preşedintele Putin a precizat în declaraţia sa la acea conferinţă că europenii au făcut în ultimii ani ''greşeala'' de a miza pe achiziţiile pe piaţa spot în loc să încheie cu Rusia contracte pe termen lung pentru achiziţia de gaze. El a pledat în acest context pe stabilirea ''unui mecanism pe termen lung pentru stabilizarea pieţei energiei''.

Preţul gazelor naturale pe piaţa europeană a ajuns luna aceasta la niveluri record, dar Kremlinul a negat în mod repetat că Rusia limitează în mod deliberat volumele livrate pentru a exercita presiuni în vederea aprobării rapide de către organismele de reglementare europene a gazoductului Nord Stream 2, care transportă gaze naturale din Rusia direct în Germania prin Marea Baltică.

Actuala criză energetică, de o amploare mondială, este provocată în special de creşterea cererii după reluarea activităţilor economice afectate de restricţiile din pandemie. Dar în acelaşi timp o serie de factori au redus oferta, provocând creşterea preţurilor.

Vladimir Putin a vorbit şi despre redirecţionarea către Asia a unor cantităţi de gaze naturale lichefiate produse de SUA şi care ar fi trebuit iniţial să ajungă în Europa.

Preţurile gazelor în toată Europa şi în alte părţi ale lumii au crescut la niveluri-record în ultimele săptămâni.

Aceasta a provocat şi o creştere a preţurilor la electricitate în ţările în care gazul este combustibilul principal pentru centrale şi a crescut tarifele gospodăriilor - totul în pragul intrării în sezonul rece.

Unii analişti şi parlamentari europeni au arătat cu degetul spre Rusia, care este cel mai mare furnizor de gaze pentru Europa. Furnizorul său de monopol, controlat de stat, Gazprom, a refuzat să închirieze spaţiu de tranzit suplimentar pe conductele ucrainene, chiar dacă preţurile au crescut.

Dar alţi experţi au indicat o combinaţie de factori, inclusiv întreruperi în aprovizionarea cu gaze din Norvegia - un alt furnizor important de energie - şi faptul că gazul natural lichefiat din Statele Unite este deviat către pieţele din Asia de Est, unde preţurile gazelor au crescut brusc.

Manevre pentru Nord Stream 2

Analiştii cred că exportatorul rus controlat de stat Gazprom încearcă, în actuala criză energetică provocată de un salt fără precedent a preţurilor pe piaţa gazelor naturale, să forţeze mâna Uniunii Europene să aprobe cât mai repede gazoduct Nord Stream 2.

Dar, la summitul UE-Ucraina, care a avut loc marţi la Kiev, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a reafirmat că gazoductul Nord Stream 2 nu va fi exceptat de la prevederile aşa numitului pachet energetic trei al Uniunii Europene, ceea ce va împiedica Gazprom să administreze conducta în regim de monopol.

Gazprom ar vrea să administreze Nord Stream 2 în regim de monopol, cum face cu prima conductă din proiect, dar conform legislaţiei UE din 2019, trebuie să numească acum un operator independent şi să permită altor furnizori să folosească conducta, ceea ce face mai dificilă „izolarea energetică” a unor ţări precum Polonia sau Ucraina.

Rusia



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite