Analiză: Rusia provoacă Vestul cu rachete INFOGRAFIE

Analiză: Rusia provoacă Vestul cu rachete INFOGRAFIE

Moscova a anunţat că a transferat sisteme de rachete Iskander-M, care pot transporta focoase nucleare, în enclava rusă Kaliningrad, situată la frontiera cu Lituania şi Polonia, ţări membre NATO. Fostul analist al National Security Agency John Schindler a scris în „The New York Observer“ că „pentru Varşovia şi alte câteva capitale din NATO, această mişcare seamănă cu o versiune baltică a crizei rachetelor din Cuba“.

Ştiri pe aceeaşi temă

Ministerul rus al Apărării a explicat sâmbătă că transferul rachetelor s-a făcut în cadrul unor exerciţii de rutină. „Aceste sisteme de rachete au fost transferate de mai multe ori în regiunea Kaliningrad, iar acum acest lucru se face în cadrul unui exerciţiu al armatei ruse”, a declarat Igor Konaşenkov, purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării.
 
Un ofcial din cadrul serviciilor de spionaj americane a anunţat vineri că Rusia a început să transfere rachete de tip Iskander-M în Kaliningrad, calificând manevra ca fiind un gest de nemulţumire faţă de Alianţa Nord-Atlantică.
 
Konaşenkov a explicat că una dintre rachete a fost expusă intenţionat pentru a fi observată de sateliţii americani de spionaj. „Nu a trebuit să aşteptăm mult până când partenerii noştri americani au confirmat efortul lor revelator”, a comentat oficialul rus.
 
Sub masca unor exerciţii logistice, Flota Baltică a Federaţiei Ruse transfera în regiunea Kaliningrad un complex operativ-tactic de rachete „Iskander”, anunţa presa estoniană. Pentru transportul complexului a fost  utilizat un feribot rutier-feroviar „Ambal”, care s-a deplasat prin Marea Baltică şi care a sosit vineri la Kaliningrad.
 
Complexul de rachete operativ-tactice „Iskander” a intrat în dotarea armatei ruse în 2006. Este conceput pentru a distruge cu mare precizie ţinte în raza de la 50 până la 500 de km.
 
Versiune baltică a crizei rachetelor din Cuba
 
„Rusia efectuează exerciţii militare în enclava Kaliningrad şi scenariul lor prevede desfăşurarea de sisteme de rachete Iskander şi posibilitatea utilizării lor”, a declarat ministrul lituanian de externe, Linas Linkevicius.
 
Aceste rachete, care pot transporta focoase nucleare, pot atinge Berlinul din enclava rusească frontalieră Poloniei şi Lituaniei, a mai spus el.
Kaliningrad este teritoriu rusesc de la Marea Baltică, fără legătură terestră directă cu Rusia, şi este situate între Lituania şi Polonia.
 
Fostul analist al National Security Agency, John Schindler a scris în „The New York Observer“ că „pentru Varşovia şi alte câteva capitale din NATO, această mişcare seamănă cu o versiune baltică a crizei rachetelor din Cuba“.
 
NATO a criticat dur duminică Rusia pentru amplasarea unui sistem de rachete Iskander cu capacităţi nucleare în enclava sa Kaliningrad, care se află între Polonia şi Lituania, ambele membre ale Alianţei Nord-Atlantice, transmite DPA. 
 
"Desfăşurarea în apropiere de graniţele Alianţei a unor rachete care pot transporta focoase nucleare nu ajută la diminuarea tensiunilor", a declarat pentru DPA purtătorul de cuvânt al NATO.
 
"Avem nevoie de mai multă — şi nu de mai puţină — transparenţă şi predictibilitate în privinţa activităţilor militare, pentru a evita incidentele şi riscul unor neînţelegeri", a spus el. 

Mai periculos decât pe timpul Războiului rece
 
Şeful diplomaţiei germane, Frank-Walter Steinmeier, a declarat, sâmbătă, cotidianului „Bild“, că perioada actuală este „mai periculoasă" decât Războiul rece, pe fondul creşterii tensiunilor între SUA şi Rusia, potrivit AFP.
 
„Este o iluzie să credem că este vorba despre vechiul Război rece. Timpurile actuale sunt diferite, mai periculoase“, a declarat ministrul german al afacerilor externe celui mai citit cotidian din ţară. 
 
„Pericolul unei confruntări militare este considerabil“, a subliniat şi fostul diplomat german Wolfgang Ischinger, care a fost mediator al OSCE pentru Ucraina, citat în acelaşi ziar. „Acest pericol nu a fost niciodată atât de important de decenii şi încrederea între Vest şi Est niciodată atât de slabă“, a adăugat el. 
 
Şeful Statului Major al trupelor terestre americane , Mark Milley , a declarat că există o mare probabilitate de război la scară mare între Statele Unite şi Rusia.
 
Putin îşi arată colţii şi în Siria
 
Moscova  a avertizat Washingtonul să nu intervină militar împotriva forţelor care îl susţin pe preşedintele Bashar al-Assad, ameninţând că va riposte la orice potenţial atac aerian, informează site-ul companiei de televiziune ABC News.
 
Un purtător de cuvânt al Ministerului de Apărare al Rusiei a avertizat în cadrul unei declaraţii că Rusia şi Guvernul sirian au dispus suficiente sisteme antiaeriene pentru a bloca orice potenţial atac.
 
Această declaraţie este urmarea unor informaţii prin care Casa Albă ar putea lua în considerare lansarea unor atacuri împotriva poziţiilor militare ale regimului sirian, drept o opţiune alternativă de a face progrese în cadrul conflictului sirian, în urma anulării negocierilor dintre Rusia şi SUA, în privinţa armistiţiului din Siria.
 
Washington Post a anunţat marţi că Pentagonul a prezentat administraţiei Obama opţiunea acestor atacuri, menite să augmenteze tensiunea asupra regimului lui Bashar al-Assad şi asupra Moscovei de a pune capăt atacurilor împotriva civililor şi de a reveni la negocierile de pace.
 
Duma de Stat, camera inferioară a parlamentului de la Moscova, a ratificat vineri acordul prezentat de preşedintele Vladimir Putin privind staţionarea pe termen nelimitat a avioanelor de luptă şi militarilor ruşi în Siria, transmite DPA.
 
Acordul ar avea scopul de „a aduce Siria mai aproape de pacificare”, a comentat vicepreşedintele Dumei, Serghei Jelezniak, potrivit unei ştiri a agenţiei TASS.
 
Acordul, încheiat anul trecut între Moscova şi Damasc, prevede impunitate pentru militarii ruşi şi permisiunea transportului fără restricţii de arme şi muniţii ruseşti în Siria.
 
Rusia, aliatul major al preşedintelui sirian Bashar al-Assad, deţine două baze militare pe coastele siriene: baza aeriană de la Hmeimim, în provincia Latakia, şi baza navală din portul Tartous.
 
Rusia şi-a exercitat sâmbătă dreptul de veto, în calitate de membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU, împotriva unui proiect de rezoluţie propus de Franţa, transmit agenţiile de presă internaţionale. Textul făcea apel la un armistiţiu imediat în Siria şi la încetarea loviturilor aeriene şi a zborurilor militare la Alep.
 
Ruptura între americani şi ruşi este evidentă, în Siria şi Ucraina. Însă deteriorarea relaţiilor între cele două puteri are ramificaţii mai ample.
 
Jocul lui Putin
 
Reinhard Veser , scrie în „Frankfurter Allgemeine Zeitung“ că ultimele decizii ale liderului de la Kremlin aracă că, „preşedintele rus Vladimir Putin este în căutarea unei confruntari directe cu Statele Unite. 
 
„Putin atentează la un domeniu tabu pentru jocurile politice de la sfârşitul confruntării dintre cele două blocuri. Este continuarea jocului periculos pe care preşedintele rus l-a iniţiat de ceva vreme şi care are menirea să ne amintească în mod constant că Rusia este o putere nucleară.  În timpul ocupaţiei Crimei Putin povestea I la TV cum a pus pe picior de alarmă forţele strategice nucleare ale Rusiei.
 
Veser susţine că Putin este mai interesat să-şi întarească poziţia  de„ jucător imprevizibil“. „Graţie acestui rol,  în ultimii ani – din Crimeea pana în Siria – el a reuşit să păcălească restul comunităţii mondiale, şi să profite pe termen scurt de situaţii. Acesta este comportamentul unui bătăuş, întâlnirea care ar trebui evitată“, scrie Veser.
 
Moscova se apără şi spune, prin vocea ministrului său de Externe, Serghei Lavrov, că SUA întreprind paşi agresivi, care atentează la interesele naţionale ale Federaţiei Ruse şi ameninţă securitatea ţării. 
 
„Am identificat nişte schimbări radicale ale circumstanţelor în ceea ce priveşte rusofobia agresivă, care reprezintă astăzi fundamentul politicii SUA în raport cu Rusia. Nu e vorba doar de o retorică rusofobă, dar şi de întreprinderea unor paşi care atentează la interesele naţionale şi pun în pericol securitatea noastră naţionale", a declarat Lavrov într-un interviu oferit postului public de televiziune. 
 
„E vorba de apropierea a NATO şi infrastructurii ei militare de frontierele noastre, desfăşurarea tehnicii militare grele, aviaţiei alianţei nord-atlantice, sistemelor antirachetă, pe perimetrul european şi asiatic al frontierelor noastre şi frontierelor aliaţilor noştri. Desigur, şi sancţiunile reprezintă nişte acţiuni inamicale sau duşmănoase“, a adăugat şeful diplomaţiei ruse.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: