ANALIZĂ Putin distruge economia rusă doar pentru a sfida Vestul. Rusia nu poate supravieţui fără importurile din UE şi SUA
0
Alimentarele ruşilor ar putea ajunge să arate precum cele din România în timpul comunismului. Peste 40% din mâncarea pe care o consumă ruşii este de import, iar principalul lor furnizor este UE. Acum, Vladimir Putin a decis să interzică practic complet importurile agroalimentare din UE, doar pentru a răspunde sancţiunilor internaţionale care, deja, au izolat economia rusă pe plan mondial.
După ce Uniunea Europeană şi Statele Unite ale Americii au aplicat trei seturi de sancţiuni economice împotriva Rusiei ca urmare a acţiunilor acesteia în Ucraina, Kremlinul a decis să aplice sancţiuni în oglindă celor la care o supun UE şi SUA. Astfel, ruşii au interzis practic complet importurile de produse agroalimentare din Europa şi SUA.
Astăzi, premierul rus Dmitri Medvedev a prezentat măsurile anunţate aseară de Vladimir Putin. Pe scurt, Rusia a decretat o „interdicţie totală” pentru majoritatea produselor alimentare provenind din ţările europene şi din Statele Unite. Această interdicţie se referă la carne de vită, porc, pasăre şi peşte, precum şi la brânză, lapte, legume şi fructe provenind din Statele Unite, Uniunea Europeană, Australia, Canada şi Norvegia.
Principalele produse pe care le importă ruşii sunt maşini, echipamente şi produse alimentare. În cazul alimentelor, situaţia este cu adevărat ameninţătoare pentru ambele părţi: magazinele ruşilor ar putea rămâne cu rafturile goale, în timp ce industria agroalimentară europeană va încasa pierderi semnificative.
Principalul efect al sancţiunilor anunţate de Kremlin esteo creştere imediată a ratei inflaţiei, deja îngrijorător de ridicată - 7,5% în iulie.
De cealaltă parte, Rusia este cea mai mare piaţă de export pentru legumele şi fructele din UE. Europenii vând anual astfel de produse în valoare de două miliarde de euro în Rusia.
Peste 40% din mâncarea pe care o consumă ruşii este importată. O trecere atât de abruptă de la produse de import la producţie autohtonă sau identificarea unor noi furnizori este imposibilă, noteaă „Financial Times”. Chiar şi banca centrală a Rusiei a avertizat că sancţiunile impuse de Putin vor duce la majorarea ratei inflaţiei. Aceasta s-a situat la 7,9% în prima jumătate a anului, iar asta din cauza interdicţiei aplicate de Kremlin asupra importurilor de carne de porc din UE, ceea ce a dus la creşterea drastică a preţurilor.
Totodată, Rusia este şi a doua piaţă de desfacere pentru industria cărnii de pui din SUA.
Sancţiunile aplicate haotic nu fac altceva decât să scoată la lumină şi incapacitatea Rusiei de a-şi pune la punct sectorul agricol. Rusia are un potenţial agricol imens şi ar putea fi un exportator net de produse agroalimentare, însă lipsa unor politici coerente pentru reformarea industriei a dus la fragmentarea excesivă a sectorului, care mai are şi echipament vechi şi, per ansamblu, slab din punct de vedere financiar.
Magnit, cel mai mare retailer rus de produse alimentare, a transmis că este imposibil ca producătorii ruşi să compenseze importurile de mere din Polonia: nu au spaţiu de depozitare şi infrastructură pentru a-şi duce produsele în toate colţurile ţării. „Consumatorii cel mai probabil se vor reorienta către alt sortiment de fructe - vor mânca mai multe banane şi pere atunci când merele se vor scumpi”, explică Timothy Post, director pentru relaţia cu investitorii al lanţului Magnit.
Anual, Polonia exporta 677.000 de tone de mere în Rusia. Sancţiunile vor reprezenta cu siguranţă o lovitură dură şi pentru producătorii europeni. Consumul de mere în Polonia a fost, anul trecut, de 600.000 de tone, iar piaţa nu va putea compensa volumul pe care nu-l va mai trimite Rusiei.
UE este principalul partener comercial al Federaţiei Ruse. Practic, aproximativ jumătate din schimburile comerciale ale Rusiei sunt cu UE. În ultimii 10 ani, valoarea comerţului dintre cele blocuri s-a triplat, ajungând la 336,5 miliarde de euro.
Volumul bunurilor exportate de Rusia în UE a crescut de 3,5 ori, de la 64,5 miliarde de euro în 2002 la 213,3 miliarde de euro în 2012. În aceeaşi perioadă, valoarea bunurilor importate de Rusia din UE a crescut de 3,6 ori, de la 34,4 miliarde de euro la 123,2 miliarde de euro.
Din cauza dependenţei Europei de gazul rusesc, ruşii continuă să înregistreze un surplus comercial semnificativ din relaţia cu UE, în ciuda faptului că valoarea importurilor Rusiei din UE creşte într-un ritm mai rapid decât exporturile acesteia în spaţiul comunitar.
În schimb, pentru UE, Rusia este abia al treilea partener comercial, după China şi SUA. În ceea ce priveşte regiunile în care exportă UE, Rusia a urcat pe al doilea loc, după China, luând locul SUA, care a coborât pe a treia poziţie.
Însă în ciuda surplusului comercial pe care-l înregistrează, relaţia comercială cu UE nu este deloc una favorabilă Rusiei. Rusia vinde europenilor materii prime - în special hidrocarburi (petrol şi gaze). De cealaltă parte, ruşii cumpără din UE produse cu valoare adăugată - maşinării şi echipamente, produse chimice, manufacturi şi produse alimentare.
Iar dinamica relaţiilor comerciale UE-Rusia este dictată de afacerile dintre Moscova şi „motoarele” economiei europene. Pe primul loc în acest clasament se află Germania, cea mai mare şi cea mai performantă economie europeană. Valoarea schimburilor bilaterale cu Rusia se ridică la 75 de miliarde de euro, dintre care 36,2 miliarde reprezintă exporturi ale nemţilor în Rusia.
Ruşii sunt mari amatori dee maşini germane, exact aşa cum sunt clienţi importanţi ai marilor case italiene de modă. Însă nu doar produsele „made in Italy” sunt pe placul bogaţilor ruşi. La mare căutare sunt şi mărcile britanice. Deja, magazinele de lux din Londra anunţă că încasările lor suferă, în contextul în care numărul turiştilor ruşi a scăzut, precum şi sumele cheltuite de cetăţenii ruşi stabiliţi în Marea Britanie.
75% din investiţiile în Rusia vin din Europa
La un singur capitol relaţia ruso-europeană se înclină cu adevărat în favoarea Uniunii Europene. Aceasta este principalul investitor străin în Rusia. Aproximativ 75% din investiţiile străine directe realizate aici vin din state comunitare, în timp ce investiţiile ruşilor în Europa abia în ultimii ani au început să prindă avânt. Deşi iniţial privite cu scepticism, ruşii s-au bucurat de o reală deschidere de la izbucnirea crizei, când guvernele europene au început să facă eforturi disperate pentru a aduce bani în vistierii.
Anexarea Crimeei şi sancţiunile vor pune capac economiei ruse
Cu o economie şi-aşa fragilă înainte de anexarea peninsulei, Kremlinul a fost nevoit acum să revizuiască în scădere prognoza de creştere economică pentru anul 2014 de la 2,5% la doar 0,6%. Acestă estimare rămâne valabilă doar dacă valoarea totală a ieşirilor de capital din Rusia nu depăşeşte 100 de miliarde de dolari pe întreg anul 2014, a anunţat Alexei Uliukaiev, ministrul rus al Economiei. De aceea, analiştii consideră prognoza de 0,6% peste măsură de optimistă. Dacă ieşirile de capital ajung însă la 150 de miliarde de dolari, atunci economia rusă va înregistra o scădere de 1,8%.
Deja exclusă din grupul G8, care reuneşte principalele opt ţări industrializate ale lumii, Rusia se pregăteşte acum pentru o perioadă de izolare economică de câţiva ani. De aceea, preşedintele Vladimir Putin a anunţat recent că ţara ar trebui să-şi creeze propriul sistem de carduri de credit.
În plus, anexarea Crimeei a adus Rusiei cheltuieli mult mai mari decât se aşteota Putin, însă Kremlinul pare dispus să plătească preţul. Preşedintele Vladimir Putin nu este afectat de costurile de zeci de miliarde de dolari, ba chiar profită din plin. Însă adevăratele presiuni generate de campania expansionistă asupra bugetului Rusiei ar putea să-l lase pe Putin fără capitalul de imagine şi să-i atragă nemulţumirea populaţiei, în timp ce economia rusă alunecă în criză.
Încă de când Ucraina a devenit un stat independent, în 1991, Crimeea a primit subvenţii de la Kiev cu o valoare mai mare decât cea a taxelor şi impozitelor pe care le-a primit. Situaţia va continua, însă de acum Moscova va fi cea care va achita nota de plată. În ultimii ani, Crimeea a reuşit să-şi asigure necesarul financiar doar în proporţie de 35%, iar pentru restul a depins de ajutoare din partea Kievului. Nici Ucraina nu şi-a putut onora total toate aceste costuri, având în vedere starea economiei naţionale.
De cealaltă parte, închirierea bazelor navale din Crimeea de către ruşi aducea venituri în valoare de patru miliarde de dolari în bugetul Ucrainei, bani care nu vor mai fi livraţi de acum. Totodată, de-a lungul costelor Crimeei ar exista rezerve nedovedite de gaze naturale, care acum ar putea fi exploatate de Rusia, asta presupunând că nu vor exista dispute teritoriale pentru acestea.
Deocamdată, Ucraina a estimat pierderile suferite de pe urma anexării Crimeei la 10,8 miliarde de dolari, ameninţând cu procese pentru daune în valoare de „sute de miliarde de dolari”.
Însă costurile nu sunt de neglijat nici de cealaltă parte. Banca Mondială estimează că, pentru fiecare 20 de miliarde de dolari cheltuite de Rusia, se va pierde un punct procentual din creşterea economică pentru acest an.
Rusia a promis să majoreze salariile bugetarilor şi pensiile locuitorilor din Crimeea, astfel încât acestea să ajungă la acelaşi nivel cu ale ruşilor. În Crimeea trăiesc în jur de 677.000 de pensionari, iar pensia medie este de 168 de dolari. În Rusia, pensia medie este de 281 de dolari. Totodată, toate contribuţiile făcute până acum de localnicii din Crimeea vor rămâne la bugetul ucrainean.
Totodată, Rusia va trebui să-şi asume şi plata pensiilor celor 32.400 de militari din Crimeea, care erai suportate până acum din bugetul Ministerului Apărării de la Kiev. Cu totul, Rusia va cheltui anual în jur de două miliarde de dolari doar pentru majorarea pensiilor.
Pe lângă pensionari, Rusia va trebui să suporte şi costurile pentru o majorare de peste 100% a salariilor celor aproximativ 140.000 de bugetari din Crimeea. Aceştia au un salariu mediu de 351 de dolari, în timp ce media în Rusia este de 843 de dolari. Doar această armonizare a salariilor bugetarilor va înghiţi anual 840 de milioane de dolari din bugetul Rusiei, potrivit informaţiilor oficiale ale Moscovei.
Majorarea pensiilor şi a salariilor va aduce astfel costuri adiţionale în valoare de 2,84 miliarde de dolari de la bugetul rus. Însă chiar şi înainte de majorările promise, autorităţile locale din Crimeea aveau dificultăţi în a onora plata salariilor şi a pensiilor. Astfel, acestea primeau anual ajutoare de la Kiev în acest sens. Proiecţia pentru 2014 anunţa un deficit de 260 de milioane de dolari doar pentru aceste cheltuieli. Acum, ele trebuie acoperite de Moscova.
Rusia a făcut mai multe promisiuni cu privire la planuri pentru construirea unei căi de acces rutier şi feroviar direct către Crimeea. Ministerul Transporturilor de la Moscova lucrează în prezent pentru elaborarea unui memorandul pentru construirea coridorului către Peninsula Crimeea. Podul ar urma să asigure transport rutier şi feroviar, iar pentru construirea lui vor fi alocate 2,8 miliarde de dolari. Practic, toate acestea vor costa Rusia în jur de patru miliarde de dolari doar în 2014, anunţă oficialii ruşi.
Astfel, cu pensii, salarii şi infrastructură, Rusia va cheltui peste 6,8 miliarde de dolari pentru „sprijinirea” Crimeei. Pentru asta, Moscova a alocat întregul său fond de criză de şapte miliarde de dolari. Acest fond este colectat din contribuţiile la sistemul de pensii ale ruşilor şi, în general, este investit. De data aceasta, Guvernul de la Moscova anunţă că-l va „împrumuta” Crimeei. Banii luaţi din fondurile individuale de pensii nu vor fi înapoiaţi contribuabililor. Aceştia vor primi, în schimb, puncte de pensie, cu o caloare încă incertă şi care va fi stabilită arbitrar de oficialii care gestionează fondul de pensii al Rusiei.
Crimeea câştigă anual 2,5 miliarde de dolari din turism, iar 70% dintre vizitatori vin din Ucraina. Numărul acestora va scădea însă acum, după anexarea Crimeei, şi este puţin probabil ca scăderea să fie compensată de un aflux de turişti ruşi. Aceştia au de obicei pretenţii mai mari faţă de seriviciile pentru care plătesc, în timp ce infrastructura turistică din Crimeea lasă de dorit.
Anul trecut, Crimeea a importat 80% din necesarul său de electricitate şi 65% din necesarul de gaze naturale din Ucraina. Cea mai mare parte a apei pe care o consumă este adusă din bazinul râului Nipru prin Canalul Nordic al Crimeei. Ucraina a anunţat deja planuri de a major preţurile acestor exporturi către Crimeea, asta dacă nu le sistează complet. Dacă Ucraina nu va mai furniza electricitate Crimeei, Rusia va trebui să construiască şi o reţea de distribuţie a curentului electric de-a lungul strâmtorii Kerci, iar costurile ar putea ajunge la 300 de milioane de dolari.
Se încarcă comentariile...
