Ambasador rus: Toate ţările participante la sistemul antirachetă NATO vor fi ţinte ale Rusiei

Ambasador rus: Toate ţările participante la sistemul antirachetă NATO vor fi ţinte ale Rusiei

Radar antirachetă

Rusia va considera ţinte legitime toate ţările care vor găzdui instalaţii antibalistice ale Alianţei Nord-Atlantice, avertizează ambasadorul rus în Copenhaga, Mihail Vanin, ameninţând că navele militare daneze riscă să fie atacate dacă Danemarca se va alătura sistemului antirachetă.

Ştiri pe aceeaşi temă

„Dacă Danemarca se va alătura sistemului antirachetă, care este controlat de Statele Unite, acest lucru va însemna că navele militare daneze vor fi ţinte ale rachetelor nucleare ruse. Este important să se ştie acest lucru", a declarat ambasadorul rus la Copenhaga, Mihail Vanin, într-un interviu acordat publicaţiei Jyllands-Posten.
 
„Nu cred că danezii înţeleg foarte bine situaţia. Participarea la sistemul antirachetă va fi în detrimentul relaţiilor dintre ţările noastre. Toate ţările care se vor alătura sistemului antirachetă NATO în viitor vor fi ţinte ale rachetelor balistice ruse", a adăugat Vanin.
 
„Comentariile ambasadorului Rusiei sunt inacceptabile. S-a depăşit limita", a reacţionat ministrul danez de Externe, Martin Lidegaard, citat de Associated Press.
 
Statele Unite sunt de partea Danemarcei şi condamnă declaraţiile făcute de ambasadorul Rusiei privind participarea la sistemul antirachetă, a declarat reprezentantul american în Copenhaga, Ruffus Gifford. „Statele Unite sunt alături de Danemarca în condamnarea declaraţiilor făcute de ambasadorul Rusiei. Astfel de afirmaţii nu inspiră încredere şi nu contribuie la pace şi stabilitate“, a reacţionat ambasadorul SUA, Ruffus Gifford, într-un mesaj transmis prin Twitter.
 
Danemarca a acceptat, în august 2014, să participe cu cel puţin o fregată la sistemul antirachetă NATO din Europa, care va include elemente terestre, staţionate în România şi Polonia, şi instalaţii navale.
 

Moscova, iritată de amplasarea scutului antirachetă în România

Serghei Riabkov, adjunctul ministrului rus de Externe, avertiza în urmă cu două săptămâni, că sistemele antirachetă care urmează să fie instalate în România şi Polonia reprezintă încălcări ale prevederilor Tratatului forţelor nucleare intermediare (INF). Tratatul, semnat de SUA şi URSS în 1987 şi intrat în vigoare pe 1 iunie 1988, obligă ambele părţi să distrugă toate rachetele balistice şi de croazieră cu raze de acţiune cuprinse între 500 şi 5.500 de kilometri. Ca reacţie la acuzaţiile Moscovei, Preşedinţia Statelor Unite a comunicat că sistemul de apărare antirachetă care va fi amplasat în România nu încalcă Tratatul INF.
 
 
Foto
Statele Unite şi NATO au explicat de mai multe ori că sistemele antirachetă instalate în Europa nu sunt îndreptate împotriva Rusiei, având rolul de a contracara ameninţări provenind din ţări care nu se conformează reglementărilor internaţionale, precum Iranul.
 
Departamentul american al Apărării a anunţat în 2014 că va efectua studii privind impactul asupra mediului pentru eventuala construire a patru sisteme terestre antirachetă pe Coasta de Est a Statelor Unite, pe fondul recomandărilor de reconfigurare a dispozitivului de apărare. Michael Gilmore, director în cadrul Pentagonului responsabil de Teste operaţionale şi evaluarea dispozitivelor de apărare, a recomandat Agenţiei americane pentru Apărarea Antirachetă reconfigurarea dispozitivului antibalistic terestru, după o serie de teste eşuate din ultimii ani. Studiile privind impactul asupra mediului vor dura aproximativ 24 de luni, iar decizia privind construirea sistemelor antirachetă va fi luată în funcţie de rezultate. Cele patru locaţii propuse sunt Fort Drum (statul New York), poligonul naval SERE (Portsmouth, statul Maine), Baza Ravenna (Ohio) şi Baza Custer (statul Michigan).
 
Sistemul american de apărare antibalistică operează cu interceptoare terestre (fixe şi mobile) şi maritime, capabile să lanseze rachete pentru interceptarea unor dispozitive cu rază scurtă, medie şi lungă de acţiune înainte de a intra în spaţiul aerian şi în zona teritorială a Statelor Unite. Cel puţin 13 sisteme terestre de interceptare antirachetă există pe Coasta de Vest a SUA, la Fort Greely (Alaska) şi Vandenberg (California). Până în anul 2017, în vestul SUA vor exista în total 44 de rampe de interceptoare antirachetă.
 
Sistemul Aegis, instalat pe nave militare sau pe platforme maritime, are rolul de a intercepta rachete cu rază scurtă şi medie de acţiune. În prezent, există cel puţin 24 de sisteme Aegis instalate pe nave militare americane, majoritatea patrulând în Oceanul Pacific. Tot sisteme Aegis urmează să fie utilizate în planul de creare a unui "scut antirachetă" NATO în Europa, scopul fiind contracararea ameninţărilor reprezentate de ţări precum Iranul. Sisteme Aegis adaptate pentru uz terestru (Aegis Ashore) urmează să fie instalate la baza de la Deveselu (România) şi în Polonia. O altă componentă a sistemului antibalistic este sistemul terestru mobil de mare altitudine THAAD, instalat pe camioane militare.

 

Scutul american antirachetă de la Deveselu prinde contur

Sistemul american de apărare ce se ridică la marginea comunei Deveselu, judeţul Olt, în incinta unei baze militare, prinde contur văzând cu ochii. Clădirea scutului antirachetă are acum formă, dar mai este de muncă în special la interior, unde va fi amplasată aparatura electronică, dar şi la hangarul rachetelor. Costul realizării sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice de la Deveselu este suportat integral de Statele Unite.

Lucrările de reamenajare a bazei militare americane din comuna Deveselu, unde urmează a fi instalat un avansat sistem de apărare împotriva rachetelor balistice, sunt în plină derulare. Oficialii americani au afirmat, la momentul inaugurării lucrărilor – octombrie 2013, că lucrările vor fi organizate astfel încât baza militară a SUA de la Deveselu, care se întinde pe aproape 220 de hectare, să devină operaţională până la finele anului 2015.

Clădirea unde va fi amplasat sistemul rachetă propriu-zis este aproape terminat, muncitorii desfăşurându-se în prezent la exteriorul imobilului cu pricina. Lucrarea este efectuată de firme româneşti, în colaborare cu specialişti americani. Hangarul unde ar urma să fie păstrate rachetele se ridică şi el văzând cu ochii. Chiar dacă vremea nu este una prielnică derulării unor operaţiuni de construcţii, acest lucru pare a nu conta pe şantierul american de la Deveselu.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: