2,38% din PIB acum, pentru bugetul Apărării, nu după alegerile prezidenţiale!

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
Rămăşiţe ale avionului Boeing 777, doborât cu o rachetă sol-aer, în estul Ucrainei.  FOTO Reuters
Rămăşiţe ale avionului Boeing 777, doborât cu o rachetă sol-aer, în estul Ucrainei.  FOTO Reuters

Alegătorii români au dreptul la indiferenţă. Bine cultivată de o presă bulevardieră de succes. De posturi autohtone de televiziune care generează iluzii personale ridicole, cu astrologi pentru lumea de apoi. Dar alegătorii din România, cei lucizi, ştiu că evoluţia evenimentelor din Ucraina nu se îndreaptă deloc spre pace. Şi ar fi timpul să îşi întrebe aleşii cum au grijă de Armata României!

Am primit de la Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei detalii privind avionul de pasageri doborât pe teritoriul ucrainean:

La 17 iulie, un avion de pasageri Boeing 777, care efectua un zbor între Amsterdam şi Kuala Lumpur, a fost doborât în partea de est a Ucrainei.

Potrivit Statului Major General al Forţelor Armate ale Ucrainei, avionul a fost lovit de sistemul rusesc de rachete Buk, pe când zbura la o altitudine de 10.000 de metri.

Ucraina nu are sisteme de rachete de apărare antiaeriană cu rază lungă, în această zonă.

Avionul a fost doborât, deoarece sistemele de apărare antiaeriană ruse sunt menite să asigure o protecţie mercenarilor ruşi şi teroriştilor din acel areal.

Liderul teroriştilor, Igor Girkin (Strelkov) a comentat imediat catastrofa avionului, crezând că a fost un avion ucrainean cel care s-a prăbuşit:

“În raionul Toreza, un An-26 a fost doborât, rămăşiţele sale fiind situate undeva aproape de mina de cărbune” Progress “. I-am avertizat pe toţi: să nu zboare pe cerul nostru.”

Ucraina va prezenta dovada implicării militare ruse în prăbuşirea avionului Boeing. 

Preşedintele Ucrainei,  Petro Poroşenko a solicitat înfiinţarea unei Comisii Naţionale, cu implicarea Organizaţiei Aviaţiei Civile Internaţionale şi a altor organisme internaţionale pentru a investiga catastrofa.

Potrivit lui, “cei găsiţi responsabili pentru această tragedie vor fi aduşi în faţa justiţiei.”


Aşa cum am afirmat şi în acest areal publicistic, vom avea o lungă vară fierbinte, pe plan geopolitic, la est de frontiera de răsărit a NATO.

Acolo unde, alături de Polonia constituim singurii piloni de bază ai dispozitivului militar aliat disuasiv, luat în calcul la Pentagon.

Diferenţa majoră fiind că politicienii polonezi au avut grijă de Forţele Armate ale Poloniei, prin asigurarea bugetului necesar consolidării apărării naţionale.

Iar politicienii autohtoni, cum bine observa un general român, nici nu .ştiu cu cât s-a angajat la NATO România, respectiv cu 2,38%, nu cu 2% alocaţi din P.I.B. pentru apărare!

Ironia sorţii face ca tot pe 17 iulie, cancelarul de facto al comunităţii europene, cunoscuta doamnă de fier de la Berlin, să aniverseze împlinirea a şase decenii de viaţă. 

Un eveniment deloc trecut sub tăcere în capitala Germaniei reunificate, printr-un chip de ceară, marca Madame Tussauds, a cancelarului german Angela Merkel. 

Cea mai nou alintată - vorba vine, dar faptele confirmă noua etichetă jurnalistică - cu apelativul Frau (von) Ribbentrop. 

Un chip surâzător, care a fost postat  din 16 iulie, în faţa porţii Brandenburg din Berlin, pentru a marca ziua de naştere, aniversarea a 60 de ani, a liderului german, pe 17 iulie 2014.

Un surâs care place la Moscova şi este greu de descifrat la Kiev şi Chişinău. 

Germania fiind singura ţară din comunitatea euroatlantică care nu vrea sporirea bugetelor defensive ale aliaţilor din partea răsăriteană a NATO, pentru a nu genera noi motive invocabile de Moscova, în politica revanşardă, de reinstaurare a imperiului sovietic, într-o manieră informală, după principiul cunoscut: "dacă vrei să îi domini, zăpăceşte-i..."

În mod paradoxal, dar din motive aparent diferite, este posibil ca preşedintele american, cel rus, dar şi cancelarul german să nu îşi ducă actualele mandate până la capăt.

Deja, la Washington D.C. se evocă precedente ale înlocuirii din funcţie ai altor şefi de stat americani, chiar dacă, momentan,  se neagă recurgerea, în viitorul imediat, la proceduri comparabile, care l-ar viza pe locatarul numărul 1 de la Casa Albă.

La Moscova este o grabă în a anunţa iniţiative tot mai excentrice, precum costisitorul pod dintre Peninsula Crimeea şi Rusia, sau coagularea statelor membre ale BRICS versus măsurile economice americane contra Moscovei.

Iar Putin încinge telefonul roşu, la propriu şi la figurat, cu Obama, fiecare rostind propriul monolog, dar lipsind cu desăvârşire puncte viabile de convergenţă, utile identificării unor căi diplomatice de soluţionare paşnică a conflictului militar extins în partea răsăriteană a Ucrainei.

Chiar dacă Angela Merkel se bazează pe preşedintele Franţei, în efortul de a face pe placul lui Vladimir Putin, pentru a forţa pe preşedintele ucrainean Poroşenko, ca să facă majore concesii separatiştilor rusofoni, conduşi acum, pe faţă, de ofiţeri activi din Forţele Armate Ruse, o asemenea atitudine este receptată cu nemulţumire în majoritatea fostelor state socialiste din zona controlată, până în 1989, de URSS.

Cu un secretar general al NATO anihilat practic de viitoarea sa înlocuire, la Summitul Alianţei din toamna acestui an, cu un Comandant Suprem al Forţelor Aliate din Europa dependent de opţiunea fundamentală a Casei Albe, Ministerul rus al Forţelor Armate are toate motivele să îşi îndeplinească misiunile primite de la Kremlin, atât cele vizibile, cât şi cele pe care le vor afla nepoţii noştri, dacă vor mai avea ocazia.

Rusia acţionează în forţă, fără concesii, iar liderii occidentali se ascund pe după copacii sancţiunilor economice, comparabile cu înţepăturile unor ţânţari asupra unui ipotetic rinocer.

Unul care face să duduie pământul la nici 300 de kilometri de ţărmul românesc al Mării Negre!

Dacă ar exista consensul necesar, între preşedintele în funcţie şi premierul devenit prezidenţiabil, dacă acesta ar genera voinţa politică necesară, atunci parlamentarii ar putea înţelege că a venit momentul, acum, nu la toamnă, nu la anul, să mărească rapid bugetul apărării României.

Putin nu pierde timpul la talk-show-uri, dar mizează pe aliatul tacit,  Frau (von) Ribbentrop, care cu cântecul propriu, de sirenă geopolitică păcăleşte dreapta românească prin decoraţia acordată de statul german unui prezidenţiabil care nu va fi nicicând la Cotroceni.

Putin nu a renunţat nici la proiectul Noua Rusie, o viitoare durere de cap, pentru cine va câştiga alegerile prezidenţiale din România.

Este timpul ca aceia care tânjesc la funcţia supremă în statul nostru să declare public cum vor întări armata ţării.

Concret, nu lacrimogen, în faţa unei coroane de flori aninate la un monument unde se mai aliniază şi o gardă militară de onoare, că dă bine la electorat...

2,38% domnilor, acum, nu la calendele greceşti! 

NOTA BENE:

Conform serviciului secret ucrainean, avionul aparţinând Malaysia Airlines, de tipul Boeing 777-200, care zbura de la Amsterdam la Kuala Lumpur ar fi fost doborât de un grup de militanţi cazaci veniţi din Rusia, în apropierea satului Ciornukine, din regiunea Lugansk, la aproximativ 80 de kilometri nord-vest de Doneţk, în conformitate cu înregistrări ale unor convorbiri telefonice interceptate, purtate între ofiţeri ruşi de informaţii militare şi membrii grupurilor teroriste. Cuvintele finale, din înregistrarea postată mai sus spun totul:

- Nu ar fi trebuit să fie dracului în zbor. Există un război.

*******************************

ACTUALIZARE 18.O7.2014,

fragment din comunicatul difuzat de Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei, la ora 17.08:

În perioada imediat următoare atacului terorist asupra avionului de pasageri Boeing-777, al companiei Malaysia Airlines, în regiunea Doneţk, propaganda rusă a informat că un avion de transport ucrainean An-26  a fost doborât de către terorişti, în Donbass.

Această informaţie a fost, de asemenea, publicată, pe scară largă, în numeroase resurse informaţionale ale teroriştilor, în special de către Igor Strelkov (Girkin), un lider al teroriştilor din estul Ucrainei.

După ce a devenit clar că nu a fost un avion ucrainean An-26, ci un avion de pasageri din Malaezia, de tipul Boeing-777, Girkin a şters postarea sa despre "succesul" teroriştilor ", de pe  contul său.


În schimb, o imagine fabricată a fost publicată pe reţeaua socială, ca şi cum autorităţile ucrainene au recunoscut implicarea lor în doborârea avionului.

Postarea a fost scrisă într-o limbă ucraineană săracă, cu multe greşeli şi rusisme.

*******************************

ACTUALIZARE 19.07.2014

Hillary Rodham Clinton:

Întrebările pe care le-aş pune sunt:

prima, cine ar fi putut doborâ avionul,

cine a avut echipamentul şi este evident că este vorba de  o rachetă antiaeriană,

cine ar fi putut avea expertiză să facă asta, deoarece cursele aeriene comerciale sunt ţinte mari, dar în timp ele au trecut prin Ucraina, la înălţime, pe baza unei planificări.

Din punctul meu de vedere şi am avantajul de a nu fi în guvern, dacă sunt evidenţe care indică conexiuni care conduc la Rusia, asta ar trebui să îi inspire pe europeni să facă mai mult în trei direcţii:

prima să înăsprească sancţiunile lor şi să declare foarte clar că este un preţ de plătit,

numărul doi, imediat să accelereze eforturile şi să anunţe că ei acţionează astfel, pentru a găsi alternative la GAZPROM, după cum ştiţi Rusia nu şi-a diversificat economia şi este puternic dependentă de resursele naturale, în principal de gaze şi petrol şi

în al treilea rând să facă mai mult, împreună cu SUA, pentru a îi sprijini pe ucraineni.


**********************************

Citeşte mai multe ştiri pe aceeaşi temă:

Avion doborât în Ucraina. Comandantul SBU: „Prioritatea noastră este să aflăm care comandant rus a dat ordin ca avionul să fie atacat”

 

VIDEO Avion doborât în Ucraina. Mărturia unei femei care a ratat „cursa morţii“

      

Ministerul român de Externe: Pe lista pasagerilor avionului prăbuşit în Ucraina nu se aflau români

Presa din Rusia: Ucrainenii au vrut să doboare avionul lui Putin, dar au greşit ţinta şi au nimerit în avionul de linie Malaysia Airlines

 

Mulţi dintre pasagerii avionului malaysian mergeau la o conferinţă despre SIDA, în Australia

 

MH17. Vicepreşedintele SUA, Joe Biden: Avionul prăbuşit în estul Ucrainei a fost aruncat în aer în timpul zborului

 FOTO VIDEO Avion malaysian cu 298 de pasageri, doborât lângă Doneţk. Nu există supravieţuitori

Ministerul Afacerilor Externe dispune activarea celulei de criză la nivelul instituţiei, în urma „catastrofei aviatice” din Ucraina

Reacţiile liderilor politici după tragedia aviatică din Ucraina

Avion doborât în Ucraina. Putin: Tragedia nu ar fi avut loc dacă Kievul nu demara ofensiva asupra separatiştilor

Malaysia Airlines MH17 zbura pe culoarul aerian L980, unul dintre cele mai aglomerate "drumuri" spre Asia

29 iunie: rebelii din Doneţk se lăudau pe Twitter că au pus mâna pe un lansator de rachete Buk. Tweet-ul a fost şters azi

Ruşii, fără milă pe timpul războiului rece: cum au doborât un avion sud-coreean cu 269 de pasageri

Senatorul John McCain: „Dacă Rusia a doborât avionul MH17, atunci trebuie să existe repercusiuni incredibile“

FOTO Malaysia Airlines MH17 doborât în Ucraina: olandezul care şi-a anticipat moartea pe Facebook

VIDEO Istoria se repetă: Boeing doborât în Ucraina. Americanii au făcut la fel cu un Airbus cu 290 de civili. SUA le-a dat criminalilor medalii pentru curaj

Malaysia Airlines MH17, doborât peste Ucraina: cine este vinovat?

„Blestemul“ Malaysian Airlines: de ce e în pragul falimentului şi ce şanse sunt să pici cu avionul în ziua de astăzi

Cum arată şi ce poate face sistemul sol-aer Buk, care ar fi provocat prăbuşirea avionului Malaysia Airlines în Ucraina

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite