„Violare a dreptului internaţional“: continuă reacţiile dure la intenţia Israelului de anexarea de teritorii din Cisiordania

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
Proteste la Tel Aviv faţă de anexarea Cisiordaniei FOTO EPA-EFE
Proteste la Tel Aviv faţă de anexarea Cisiordaniei FOTO EPA-EFE

Nu numai că, în continuare, reacţiile sunt dure la proiectul anunţat de Isarael şi sprijinit fără rezerve de Trump, dar ele încep să se cristalizeze în formate noi, relativ neaşteptate.

Dovadă că lucrurile se apropie de zona primejdioasă în care, odată depăşite liniile roşii definite cu atâta greutate de decenii de negocieri, altă soluţie nu va mai rămâne decât aceea a armelor şi a revenirii la logica determinată de criteriul folosirii forţei. Asta aduce împreună state din grupul marilor negociatori care au contribuit în trecut la negocierile de pace şi care, acum, pot măsura cel mai bine ce va urma, dată fiind expertiza lor locală ca actori majori regionali sau antenele de mare profunzime şi fineţe lăsate în Orientul Mijlociu şi, lucru deloc de neglijat, exprimând voinţa a două blocuri foarte importante de putere şi influenţă, Uniunea Europeană şi Liga Arabă.

Iată de ce cancelarii diplomatice au reacţionat instantaneu la comunicatul comun transmis ieri de miniştrii de Externe ai Franţei, Germaniei, Egiptului şi Iordaniei, repet acest lucru, ţările de primă linie în ce este acum efortul internaţional de a opri procesul demarat după ce preşedintele Trump şi-a anunţat planul de pace pentru Orientul Apropiat, plan pe care Netanayahu se bazează şi-l evocă în permanenţă drept supremul argument de recunoaştere din partea singurei garanţii necondiţionale pe care spune că o mai are Israelul în acest moment.

Iată ce-au spus ieri cei patru miniştri de externe:

Considerăm că orice anexare de teritorii palestiniene ocupate după 1967 ar constitui o violare a dreptului internaţional şi ar pune în pericol fundaţia procesului de pace. Nu vom recunoaşte niciun fel de schimbare a frontierelor din 1967, alta decât una agreată de cele două părţi din conflict. În mod egal, mai credem şi că o asemenea decizie ar putea avea consecinţe grave pentru securitatea şi stabilitatea regiunii şi ar constitui un obstacol major în calea eforturilor de căutare a unei păci juste şi durabile. Ar putea avea şi consecinţe asupra relaţiei cu Israelul. Subliniem angajamentul nostru solid în favoarea soluţiei «Două State» negociată pe baza dreptului internaţional şi a rezoluţiilor pertinente ale Naţiunilor Unite.“

Context în care cred că este interesant să aveţi, poate pentru prima oară, ocazia de a consulta documente elaborate de serviciul de cercetări al Congresului american, tocmai pentru a primi o informaţie cât se poate de echilibrată, completă şi tehnic-obiectivă asupra tuturor implicaţilor acestui proces aflat acum în plină desfăşurare. Aveţi aici un document excepţional prin complexitatea sa şi care reuşeşte să aducă, legate în aceeaşi expunere, toate datele majore din acest moment, dosar care a ajuns pe masa negociatorilor şi pe care se bazează şi câteva dintre luărilele de poziie de acum.

Din analiza făcută de Jim Zanotti,  aş dori să mă opresc la capitolele în care, în atenţia membrilor congresului american, descrie implicaţiile posibilei anexări asupra relaţii cu organizaţiile internaţionale.

Unii oficiali ai ONU au avertizat Israelul că anexarea va reprezenta o violare a legislaţiei internaţionale. Pe 24 iunie, Secretarul General Antonio Guterres a repetat acest avertisment şi a cerut Israelului să abandoneze planurile de anexare. În timp de Israelul ar avea parte de condamnări din partea mai multor organisme ale ONU, orice acţiune împotriva Israelului la Consiliul de Securitate se poate lovi de un veto din partea SUA sub Administraţia Trump. Este neclar în ce măsură sprijinul pentru acţiunea de anexare propusă de Israel ar putea determina genera critici la adresa SUA sau acţiunilor sale în acest for internaţional sau dacă alţi actori internaţionali ar putea să se refere la acţiunea Israelului de anexare de teritorii în Cisiordania pentru a sprijini sau pentru a se opune unor politici în alte părţi ale lumii.“

Pe de altă parte, autorul raportului anunţă şi el că anexarea de teritorii intenţionată de Isarel, contrară dreptului internaţional, „ar putea fi investigată şi de Curtea Penală Internaţională, deoarece procurorul său general a anunţat intenţia sa de a cerceta posibile crime de război petrecute în Cisiordania şi Gaza“, chiar dacă Trump personal a încercat din toate puterile să împiedice o asemenea eventualitate, inclusiv prin Ordinul Executiv semnat de Preşedintele SUA pe 11 iunie acest an, ameninţând cu sancţiuni împotriva oricărei persoane sau entitate dovedite că sprijină investigaţiile sau acţiunile care vizează personalul american sau al naţiunilor aliate Statelor Unite fără consimţământul guvernelor ţărilor de origine.

În fine, este interesantă percepţia americană asupra posibilelor acţiuni de răspuns europene. Menţionează poziţia constantă a UE de condamnare a intenţiilor Israelului de anexare de teritorii, reamintind şi de faptul că această poziţie este împărtăşită de Marea Britanie. Este important, spune autorul raportului, deoarece „voturile ţările europene reprezintă o pondere importantă“ în cazul în care s-ar ajunge la analizarea problemei în forurile internaţionale. Aminteşte şi de faptul că ar fi posibil ca evenimentele să genereze o mai largă recunoaştere a statului palestinian  dar şi faptul că UE sau state membre „ar putea lua în considerare reducerea unor forme de cooperare cu Israelul sau cu aşezările  israeliene ca răspuns la anexarea de teritorii. O sursă media israeliană a scris că EC (Comisia Europeană) poate să reconsidere includerea Israelului în diferite linii de finanţare şi proiecte de cooperare în domeniul educaţiei şi ştiinţei, inclusiv Horizon 2020 şi planul Erasmus pentru schimburi de studenţi, iniţiative cu înaltă semnificaţie ştiinţifică şi academică“.

Foarte greu de anticipat rezultatul final, mai ales că discuţiile între politicienii din Israel sunt dublate de problema deloc uşoară a revenirii pandemiei, ceea ce schimbă deocamdată orizontul de priorităţi. Sigur că pandemia loveşte necruţător şi în SUA, profund afectată de managementul de criză asigurat de Trump personal acestei „forme uşoare de gripă“. Dar experţi de securitate europeni cred că asta nu va schimba mult agenda deoarece anexarea a 30% din Cisiordania reprezintă totuşi promisiunea electorală principală a lui Netanayahnu. Nimic nu-l poate întoarce din cale, nici măcar avertismentul primit luni seară şi din partea lui Boris Johnson care s-a exprimat din nou împotriva mişcării dorite de Israel.

Între timp, încep mişcări importante de susţinere a iniţiativelor coordonate în jurul Curţii Penale Internaţionale, începând cu susţinerea de mâine, la Geneva, în plenul Consilului pentru drepturile omului, a distrugătorului Raport Callamard. Se pregătesc să continue - dacă informaţiile mele sunt corecte - Consiliul Europei şi Parlamentul European. Singura mea nelămurire este de ce reprezentanţii noaştri în toate aceste atât de numeroase foruri internaţionale, nu ies să spună ceva, să aibă o părere, să intre într-o dezbatere, să întărească din nou poziţia României.

Care este, cum spunea un clasic al diplomaţiei şi vizionarismului nostru politic.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite