FOTO VIDEO Război în Caucaz. Turcia sporeşte sprijinul pentru Azerbaidjan. Premierul rus este aşteptat joi în Armenia

FOTO VIDEO Război în Caucaz. Turcia sporeşte sprijinul pentru Azerbaidjan. Premierul rus este aşteptat joi în Armenia

Lupte dure între forţele armene şi azere continuă în regiunea separatistă Nagorno-Karabah în ciuda reînnoirii apelurilor internaţionale pentru un armistiţiu. Turcia a vorbit deschis marţi despre sprijinul acordat Azerbaidjanului, afirmând că va fi de partea ei „la masa de negocieri şi pe front".

După o scurtă pauză pe timpul nopţii, o serie de rachete au lovit capitala regiunii, Stepanakert, alături de „un atac pe scară largă" al forţelor azere pe flancul sudic, potrivit purtătoarei de cuvânt a Ministerului Apărării din Armenia.
 
Azerbaidjan a acuzat Armenia că a ţintit mai multe din regiunile sale. De când au izbucnit luptele pe 27 septembrie, cele două părţi au reportat peste 240 de decese, inclusiv civili. Bilanţul real este aşteptat să fie mult mai mare, cu ambele tabere insistând că au provocat mari daune militare şi s-au acuzat reciproc că ţintesc civili.
 
Creşterea ostilităţilor a provocat temeri privind izbucnirea unui conflict mai larg la nivel regional care să atragă şi Turcia, un aliat apropiat al Azerbaidjanului, sau Rusia, care are un pact de apărarea a Armeniei.
 
Pe 5 octombrie, Franţa, Rusia şi Statele Unite - co-lideri ai al Grupului Minsk din cadrul OSCE - şi-au reiterat apelul pentru un armistiţiu imediat în Nagorno-Karabah.
 
Cele trei puteri au descris conflictul în desfăşurare drept „o ameninţare de neacceptat" pentru stabilitatea regiunii.
 
Turcia a vorbit deschis marţi despre sprijinul acordat Azerbaidjanului, afirmând că va fi de partea ei „la masa de negocieri şi pe front". Cele două ţări încearcă să îşi întărească poziţia pe front pentru a îşi creşte puterea de negociere.
 
Trecând peste solicitările de armistiţiu, ministrul turc de Externe Mevlut Cavusoglu s-a întâlnit cu preşedintele azer Ilham Aliev în Baku şi a promis creşterea implicării Turciei în timp ce a criticat Grupul Minsk.
 
„Nu trebuie să fie niciun dubiu că atunci când e nevoie, vom acţiona ca un singur stat. Turcia este Azerbaidjan, iar Azerbaidjan este Turcia", a subliniat şeful diplomaţiei de la Ankara.
 
Cavusoglu a spus că orice solicitare de armistiţiu nu este diferită precedentele şi nu se adresează referitor la încălcarea integrităţii teritoriale a Azerbaidjanului.
 
„Ok, să lăsăm armistiţiul să producă efecte şi care va fi rezultatul? Puteţi să spuneţi Armeniei să se retragă imediat din teritoriile Azerbaidjanului sau puteţi produce soluţii pentru o retragere? Nu!", a ministrul de Externe al Turciei.
 
Turcia trebuie să fie implicată în procesul de pace din Nagorno-Karabah - regiune din Azerbaidjan populată majoritar de etnici armeni - după o potenţială încetare a focului, a susţinut preşedintele azer Ilham Aliev într-un interviu acordat luni postului de televiziune turc TRT Haber, informează agenţia de presă Reuters.
 
''Turcia categoric trebuie să fie în orice viitor proces de pace. Un proces de pace cu siguranţă va fi declanşat. Ciocnirile nu pot continua la nesfârşit, aşadar cu cât mai repede cu atât mai bine'', a declarat Aliev pentru TRT Haber.
 

Premierul rus aşteptat în Armenia joi

 
Azerbaidjan a solicitat retragerea trupelor armene din regiunea separatistă Nagorno-Karabah şi din zonele vecine, afirmând că nu va opri acţiunile militare până nu sunt îndeplinite solicitările sale. Aceste condiţii sunt aproape imposibil de acceptat de partea Armeniei.
 
Între timp, premierul Armeniei a discutat situaţia cu preşedintele rus Vladimir Putin. Kremlinul a transmis că Putin „a subliniat încă odată nevoia de oprire a ostilităţilor".
 
Armenia a anunţat că premierul rus Mihail Mişustin este aşteptat la Erevan pe 8 octombrie, deşi guvernul a subliniat că vizita sa „nu are legătură" cu actualul conflict.
Premierul armean Nikol Pashinyan a declarat marţi că este ''convins'' că Rusia va veni în ajutor dacă ţara va fi atacată direct, pe fondul ostilităţilor cu Azerbaidjanul în enclava separatistă Nagorno-Karabah, relatează AFP.
 
''Sunt convins că, dacă situaţia o cere, Rusia îşi va îndeplini obligaţiile'' în cadrul unei alianţe militare existente între cele două ţări, a spus Nikol Pashinyan, într-un interviu acordat AFP la Erevan, capitala armeană.
 
Premierul armean a apreciat, de asemenea, că ostilităţile din Nagorno-Karabah au fost provocate de ''angajamentul activ'' al Turciei în sprijinul Azerbaidjanului, denunţând un ''război terorist împotriva unui popor care luptă pentru libertatea lui''.
 
''Fără angajamentul activ al Turciei, acest război nu ar fi început. Dacă este adevărat că autorităţile din Azerbaidjan au promovat activ o retorică beligerantă în ultimii 15 ani, decizia de a începe războiul a fost motivată de sprijinul deplin al Turciei'', a declarat Nikol Pashinyan, într-un interviu pentru AFP.
 
Kremlin a denunţat, marţi, că situaţia din Nagorno-Karabah "se degradează", în cea de-a zecea zi de lupte în această regiune separatistă unde se confruntă armeni şi azeri, şi a calificat drept "inacceptabilă" uciderea de civili, informează AFP.
 
"Situaţia continuă să se degradeze, oamenii continuă să moară, ceea ce este total inacceptabil", a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, reiterând că "părţile au obligaţia de a înceta schimbul de focuri şi de a lua loc la masa negocierilor".
 
Azerbaidjan şi Armenia s-au acuzat reciproc de începerea actualului conflict. În cea de-a zecea zi de lupte, nicio tabără nu pare să fi înregistrat vreun avantaj determinant.
 
Baku şi Erevan sunt acuzate în ultimele zile că şi-au înteţit în mod intenţionat bombardamentele asupra zonelor urbane locuite, în special asupra capitalei separatiste Stepanakert şi a celui de-al doilea oraş al Azerbaidjanului, Grandja.
 
Nagorno-Karabah, populată majoritar de armeni creştini, şi-a declarat independenţa faţă de Azerbaidjan, ţară musulmană şiită, după prăbuşirea Uniunii Sovietice, secesiune care a dus la începutul anilor 1990 la un război ce s-a soldat cu circa 30.000 de morţi. Frontul din Nagorno-Karabah a fost aproape îngheţat după un armistiţiu încheiat în 1994, în pofida unor ciocniri regulate.
 
Preşedintele azer Ilham Aliev, a cărui ţară bogată în petrol a cheltuit mult pe achiziţia de arme moderne, a jurat să recucerească Nagorno-Karabah, excluzând un armistiţiu fără o retragere militară armeană din regiune şi fără "scuze" din partea premierului armean Nikol Pasinian.
 
Bilanţul de 286 de morţi de începutul conflictului rămâne foarte discutabil. Azerbaidjanul, care nu a anunţat nicio victimă printre soldaţii săi, evocă moartea a 46 de civili, în timp ce Karabah susţine că 240 de militari şi 19 civili ai săi şi-au pierdut viaţa. În schimb, Baku şi Erevan susţin că au ucis 2.300 şi respectiv 3.500 de militari inamici şi pun unul pe seama celuilalt responsabilitatea ostilităţilor. 
 
Luptele sunt cele mai intense din 1994 când un război s-a încheiat doar cu un armistiţiu. Cele două state au fost blocate într-un conflict asupra regiunii muntoase încă din anii de declin ai Uniunii Sovietice. Ele au purtat un război care s-a încheiat în 1994 cu aproximativ 30.000 de morţi.

 FOTO EPA-EFE

Imagini din aceeasi galerie
  •  FOTO EPA-EFE
  •  FOTO EPA-EFE
  •  FOTO EPA-EFE
  •  FOTO EPA-EFE
  •  FOTO EPA-EFE
  •  FOTO EPA-EFE
  •  FOTO EPA-EFE
  •  FOTO EPA-EFE
  •  FOTO EPA-EFE
  •  FOTO EPA-EFE
  •  FOTO EPA-EFE
  •  FOTO EPA-EFE
  •  FOTO EPA-EFE
  •  FOTO EPA-EFE
  •  FOTO EPA-EFE
  •  FOTO EPA-EFE
  •  FOTO EPA-EFE
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările