Aşa cum a fost la tribuna Adunării Generale a ONU, aşa a rămas chipul lui Barack Obama şi la întrevederea cu Putin. Sever, deloc vesel.

La intrarea în camera unde erau drapelele americane şi ruse pentru fotografia de... familie, preşedintele Statelor Unite ale Americii a fost galant invitându-l pe omologul său rus să intre primul. Însă la ieşire, Obama a fost întâiul care s-a îndreptat spre uşă, fără a se uita înapoi.

Răceala relaţiei bilaterale, confirmată de limbajul corpului, mai degrabă pare să confirme un dialog al surzilor, dintre un democrat cu convingeri ferme. precum Obama, şi un autocrat cu apetit pentru reacţii extreme. Care includ abilitatea de a surâde chiar şi când nimic nu motivează o asemenea mimată reflectare a unei stări de spirit sugerată doar opiniei publice de acasă, cea rusă. În traducere liberă: Putin rămâne stăpân pe situaţie.

Chiar dacă a dat asigurări publice că nu vor acţiona pe teritoriul Siriei forţe terestre ruse, Putin are deja acolo suficiente trupe pentru a face oricând un exerciţiu de umilire a luptătorilor Statului Islamic, fie şi pentru motivul că nu puţini dintre aceştia au venit de pe teritoriul Federaţiei Ruse, precum unii luptători ceceni, ce ar putea juca, la nevoie, rolul "Coloanei a cincea", în varianta sa arabă.

Place sau nu, obiectiv privind lucrurile, preşedintele Vladimir Putin are dreptate când susţine că lipsa de reacţie a Occidentului, la începutul războiului din Siria, a încurajat terţi, inclusiv aceşti fanatici bine plătiţi, din caricatura de Stat Islamic, ca să continue confruntările dezastruoase pentru populaţia siriană.

Place sau nu, la rece analizând situaţia, preşedintele Barack Obama are dreptate când susţine că negocierile - precum au fost cele anterioare, vizând dosarul nuclear iranian, sau întâlnirea francă, ca una de afaceri, apreciată chiar a fi fost constructivă, de luni 28 septembrie, cu Putin - constituie calea de soluţionare, pe termen lung, a unei drame precum cea trăită de naţiunea siriană, al cărei stat este afectat, în urma durelor confruntări armate, cu o uluitoare depopulare.

Sigur că, de la înălţimea postului său, cel ce conduce ONU acum, Ban Ki-moon poate formula un enunţ precum:"Obiectivul nostru trebuie să meargă  dincolo de combaterea extremismului violent şi să vizeze prevenirea acestuia, în primul rând." Cam târziu. Zarurile geopolitice au fost aruncate în Siria, chiar dacă două cupe prezidenţiale aparte au fost ciocnite la New York, ca în imaginea de mai sus.

Vladimir Putin se va întoarce cu o dublă victorie, la Moscova. Prima fiind întâlnirea cu preşedintele SUA, la care a avut tot timpul surâsul pe buze. De învingător, fie şi acesta mimat. A doua fiind deturnarea atenţiei de la situaţia din Ucraina, chiar dacă preşedintele Petro Poroşenko a ieşit ostentativ din sală, ca în fotografia de mai jos...

J1

...sau a fost comis gestul unor activişti, parlamentari şi diplomaţi, care au desfăşurat un drapel naţional ucrainean - moment surprins în imaginea de mai jos - pe timpul discursului preşedintelui rus Vladimir Putin, la Adunarea Generală a ONU, ca un protest tăcut. Steagul a aparţinut unei unităţi militare din Ucraina, ai cărui militari au fost ucişi de trupele ruse în august 2014, în afara oraşului Ilovaisk, pe timpul invaziei Rusiei  în estul Ucrainei.

J2

Interesant este faptul că într-un asemenea context, existent la New York, unde presa a fost cu ochii pe întâlnirea lui Obama cu Putin, încheiată cu înţelegeri aparent deductibile, pe website-ul Consiliului Atlantic, care este reperul de organizare şi manifestare al Clubului Militar Român de Reflecţie Euroatlantică - ai cărui fondatori sunt generalii Constantin Degeratu şi Mihaiu Mărgărit, plus autorul acestui blog -, chiar pe 29 septembrie a apărut un punct de vedere al fostului ministru de externe al Poloniei, Radek Sikorski şi al fostului preşedinte al Letoniei, Vaira Vike-Freiberga, opinie iniţial inserată de “The Wall Street Journal”, în care sunt făcute cinci recomandări pentru consolidarea răspunsului NATO la agresiunea Rusiei.

Polonezul şi letonul fiind pe aceeaşi frecvenţă atunci când cer:

1. implementarea de forţe serioase ale NATO, pe teritoriul statelor baltice şi pe cel al Poloniei;

2. implementarea unui plan solid de apărare a teritoriului NATO;

3. preautorizarea politică pentru a răspunde gradual şi adecvat la provocări, fără a mai aştepta o nouă autorizare de la Consiliul Nord-Atlantic;

4. depăşirea vechilor doctrine ale NATO privind ducerea războiului şi cooperarea mai strânsă în domeniul gestionării măsurilor de contracarare a propagandei ruse, acţiunilor de subversiune, spionaj, corupţie politică şi şantaj energetic;

5. viitorul Summit al NATO, de la Varşovia, să genereze un parteneriat intensificat cu Suedia şi Finlanda, pentru a întări securitatea în zona Mării Baltice.

ABCD4

Cu 24 de ore înainte de întâlnirea dintre preşedinţii Barack Obama şi Vladimir Putin, invitat la emisiunea VALORI EUROATLANTICE a fost generalul Constantin Degeratu, care a făcut afirmaţii în bună măsură surprinzătoare, dar de interes public, pe care le inserez mai jos.

ABCDEF

*Trebuie să ne raportăm la valorile fundamentale ale unui stat democratic şi atunci valorile pe care le apără Clubul Militar Român sunt libertate, independenţă, suveranitate, integritate teritorială. * Am încercat să sugerez că a trecut vremea iluziilor, precum iluzia că războiul nu mai este posibil, că acesta constituie un risc îndepărtat. * Şi acum NATO înseamnă, în principal, Statele Unite. * Există o teamă teribilă, a noastră, a europenilor, de Rusia. Teama aceasta este complet nejustificată şi iraţională. * Rusia a acţionat militar, în forme insidioase, împotriva Ucrainei avertizând-o că dacă va face mişcări în direcţia NATO şi mai ales în direcţia Uniunii Europene va primi o ripostă militară. * Răspunsul UE şi al NATO, care era partener al Ucrainei, a fost că nu se va interveni militar. Adică o... invitaţie directă la agresiune rusească. Asta înseamnă o politică iresponsabilă, din partea UE. * În criza din Ucraina, generată de agresiunea rusă, NATO a răspuns adecvat acestei situaţii, în spaţiul de securitate militară. Uniunea Europeană a fost absentă, din această ecuaţie militară. * Criza din Siria are două componente, terorismul din aşa zisul Stat Islamic – care ameninţă Europa şi Statele Unite - şi ceea ce s-a întâmplat anul acesta, această criză acută a refugiaţilor. * Operaţiunea rusă din Siria are două valenţe. Una în strategia generală a Rusiei, de revenire, pe plan mondial, în încercarea sa de reconstituire a unui sistem bipolar, şi paşii în acest sens sunt evidenţi în ultimii 10 ani. A doua fiind operaţiunea aceasta de implementare a unei forţe ruseşti acolo şi mai ales prin acţiunile acestea de diversiune, prin lovirea Europei prin emigranţi, o operaţiune într-adevăr complementară celei din Ucraina. * La ora actuală nu mai este nimic posibil fără Rusia. * Mass-media europeană este controlată, în ansamblu ei, de Rusia. * Nu am văzut pe micile ecrane grupuri de refugiaţi ucraineni în bătaia armelor lunetiştilor ruşi. Aceştia nu există. Cei 8.000 de morţi din Donbas nu există. Cei 2.000 de copii morţi în acest război nu există, pentru că nu prezintă interes. * Dar 2.000.000 de români trăiesc sub pragul minim al sărăciei. Care şi ei au dreptul la o viaţă mai bună, cum declară că o doresc refugiaţii veniţi din Orientul Mijlociu. Asta este realitatea în care trăim... * Criza actuală din Siria este folosită în această agresiune a Rusiei din Europa de Est. * Regimul Obama nu poate acţiona aşa cum a acţionat administraţia Bush. *Aceste populaţii care vin în Europa nu se adaptează mediului, ci caută să îl transforme complet în sensul modului propriu de viaţă. De asta se intră, într-adevăr în coliziune. Uniunea Europeană este sub acest asalt vulnerabilă complet. *Trăim pe termen scurt, toţi. Soluţiile nu vor fi decât sub presiune, la ora actuală. Sigur că trebuie luate şi măsuri strategice, dar ca să mai existe obiective strategice, trebuie rezolvate situaţiile de acum. *Trebuie să înţelegem că în privinţa refugiaţilor avem de a face cu o operaţiune, care are organizatori şi beneficiari. *Eu am lansat ipoteza că este clar o diversiune rusească, menită să acopere complet agresiunea din Ucraina.

j3

Preşedintele Barack Obama, înconjurat de delegaţia SUA, la câteva momente după încheierea întrevederii cu preşedintele Vladimir Putin.

*Din nefericire, sistemul internaţional este, prin natura sa, anarhic. *Imposibilitatea conducerii acestui sistem de o ţară sau un grup de ţări creează riscuri mult mai grave decât conducerea într-o anumită perioadă de o ţară sau de un grup de state. *La ora actuală, în mare măsură, ONU este paralizată, din perspectiva deciziilor pe care le poate lua în materie de securitate. *Este bine să înţelegem că prima răspundere pentru securitatea unei ţări este a statului respectiv. *România nu se poate baza doar pe existenţa Cartei ONU, a Consiliului de Securitate şi pe rezoluţiile pe care acesta le adoptă. *Este obligată fiecare ţară membră a ONU, inclusiv România, ca să îşi apere valorile şi identitatea, cu toate forţele şi mijloacele, în cele mai rele circumstanţe.

*Preşedintele Putin este o personalitate puternică, marcantă, a sistemului politic internaţional. *Este cineva care are ceva de spus şi o spune cu hotărâre.* În mod normal trebuie să îl luăm în serios, pe preşedintele Putin, şi ca pe orice alt şef de stat trebuie să îl respectăm. *Ar trebui însă să luăm în calcul şi nişte aspecte legate de felul în care a acţionat în ultimul an, spre exemplu atunci când a invadat Crimeea, doamna Merkel l-a considerat că nu este în toate minţile. *Decizia aceea de acţiune împotriva Ucrainei nu se încadra într-un comportament raţional, ci ieşea din tiparele raţionalului şi trebuie să îl analizăm şi din această perspectivă. *Din nefericire, Putin va câştiga controlul asupra situaţiei din Siria. *Asta pentru că nu s-a acţionat la timp, pentru că nu am vrut să credem ce face Rusia şi pentru că această realitate nu mai are altă soluţie. * În Siria este o forţă rusă expediţionară puternică, care nu ar fi putut fi contrabalansată decât de Statele Unite ale Americii. *Soluţia în Siria este mult mai complexă. *Rusia s-a lansat într-o campanie de confruntare cu comunitatea euroatlantică. *Trebuie obligatoriu reconstruită unitatea NATO şi a Uniunii Europene, dar prin acţiuni de cooperare, nu prin critică. *Vara aceasta am avut o surpriză în criza ucraineană, şi aceasta a fost Operaţiunea "Refugiaţi". *Şi trebuie să recunoaştem că, din nou, comunitatea de informaţii euroatlantică a eşuat complet. *Rusia s-a lansat într-o campanie, absolut aventuristă. *Prăbuşirea Rusiei este mai periculoasă decât cooperarea cu Federaţia Rusă.