VIDEO Lecţie de decenţă: Un puşti de 13 ani îi dă o palmă fiicei generalului Ghasem Soleimani

VIDEO Lecţie de decenţă: Un puşti de 13 ani îi dă o palmă fiicei generalului Ghasem Soleimani

Ryan (stânga), fiul lui Mansour Pourjam, un imigrant iranian stabilit în Canada, ucis după doborârea avionului ucrainean

De pe urma unui om în adevăratul sens al cuvântului, rămâne un copil capabil de a oferi o lecţie despre decenţă şi bunătate la înmormântarea tatălui său. Iar de pe urma unui criminal, rămâne o fată plină de ură.

În decurs de doar câteva zile, Iranul a asistat la două evenimente majore: asasinarea generalului Ghasem Soleimani de către americani şi doborârea unui avion de pasageri de către Gărzile Revoluţionare.
 
În primul incident, un individ care a regizat sute de nenorociri în Orientul Mijlociu şi n-a mişcat un deget pentru a îmbunătăţi vieţile iranenilor de rând a fost ridicat imediat la rang de martir de un regim criminal.
 
În schimb, la tragedia aviatică în urma căreia 176 de oameni nevinovaţi au pierit, într-o primă fază, familiile victimelor au fost minţite cu neruşinare, iar abia după trei zile, când mirosul urât al nenorocirii a devenit prea puternic, regimul de la Teheran şi-a recunoscut crima.
 
Dacă în cazul lui Soleimani, o adunătură de criminali au repetat, obsesiv, cuvântul „răzbunare“, în schimb, în cazul avionului ucrainean, familiile îndurerate şi-au plâns morţii cu decenţă. 
 
Iar o comparaţie între discursurile rostite de Ryan Pourjam (13 ani) şi Zeinab Soleimani (28 de ani) nu mai are nevoie de niciun comentariu.
 
Ce a spus copilul care şi-a pierdut tatăl după doborârea avionului?   
 
„Bună ziua tuturor,
 
Nu-mi amintesc niciun moment în viaţă în care tatăl meu, Mansour, să fi avut în vocea sa sau în comportamentul său vreo urmă de negativism. Vreau să spun că, bineînţeles, eu n-am văzut aşa ceva.
 
El îmi spunea mereu să rămân pozitiv în momentele grele şi în cele fericite, când rămâneam blocaţi în trafic, sau atunci când nu puteam să beau cafea pe care mi-o doream.
 
Nu vreau să vorbesc despre lucrurile rele, fiindcă ştiu că, dacă tatăl meu ar fi fost în viaţă, şi dacă altcineva ar fi murit în acel accident, dacă tatăl meu ar fi fost aici pentru a rosti un discurs, el n-ar fi vorbit despre lucrurile rele. De aceea, nici eu nu voi face aşa ceva.
 
Mă uit la cei prezenţi aici şi văd familia tatălui meu, îi văd prietenii, relaţiile pe care le-a construit în decenii, iar asta mă linişteşte. Pentru că ei sunt aici pentru a celebra vieţile extraordinare pe care le-au avut Mansour şi Farid. Ei şi-au lăsat amprenta pe vieţile celor prezenţi aici. E extraordinar. Şi sunt convins că şi el simte acelaşi lucru.
 
Mansour, dacă l-aş putea descrie într-un singur cuvânt, a fost un om puternic. A trecut peste tragedii, bariere, decizii greşite, dar a rămas mereu puternic. A fost incredibil. Şi ne-am iubit. 
 
Vă mulţumesc!“
 
 
Ce a spus Zeinab Soleimani (foto), fiica generalului asasinat?
 
Familiile soldaţilor americani aflaţi în Vestul Asiei, care asistă la umilirea Americii în războaiele din Siria, Afghanistan, Irak, Liban, Yemen şi Palestina, îşi vor petrece zilele, aşteptând moartea copiiilor lor!
 
VEZI CELE DOUĂ DISCURSURI ÎN OGLINDĂ

CITEŞTE ŞI:
 
 
 
 
 
 
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: