VIDEO Cum a fost posibil ca drone relativ ieftine să păcălească apărarea antirachetă de miliarde de dolari a Arabiei Saudite

Pentru multe echipe de securitate naţională care monitorizează ameninţările asupra Statelor Unite, atacurile cu drone de sâmbătă împotriva instalaţiilor petroliere din Arabia Saudită a reprezentat concretizarea celor mai grave temeri ale lor. S-a dovedit că cele mai tari sisteme antirachetă ce există la momentul actual nu au putut să apere rafinăriile saudite.

Pe baza primelor informaţii, mai multe drone, relativ ieftine, au reuşit să străpungă apărarea saudită într-un mod în care o forţă aeriană tradiţională nu ar fi putut-o face: să zboare pe distanţe lungi pentru a lansa bombe, care au incendiat o parte importantă a infrastructurii petroliere a Arabiei Saudite.

Peste 10 drone au lovit infrastructura petrolieră a regatului Saudit, situată în apropierea aşa-numitului „triunghi al hidrocarburilor” (Dammam-Dhahran-al-Khobar), în provincia al-Sharqiya din estul ţării. Şi nu este prima dată. Pe 14 mai a mai avut loc un atac cu drone la staţiile de pompare ale conductei Est-Vest care leagă Provincia estică de portul Yanbu de la Marea Roşie.  Pe 17 august a fost consemnat un atac împotriva câmpului petrolier Chaybah, aflat nu departe de graniţa cu Emiratele Arabe Unite. 

Dar cel de sâmbătă a fost prezentat de serviciul de presă al rebelilor yemeniţi Houthi drept cel mai masiv lansat vreodată, iar  consecinţele sunt enorme. Chiar dacă nu a reuşit să aibă consecinţe pe pieţa bursieră, acest atac este, de asemenea, o modalitate de a relativiza securitatea aprovizionărilor globale şi de a pune problema stabilităţii regatului aurului negru, susţine în publicatia L’Orient-Le Jour, David Rigoulet-Roze, expert pe problemele Orientului Mijlociu şi consultant în relaţii internaţionale.

Rebelii huthi din Yemen au revendicat atacul de sâmbătă, dar Washingtonul arată cu degetul spre Teheran. Expertul spune că nu se pot separa cele două situaţii. În plan strict factual, atacul a fost revendicat de houthis. Dar aceştia sunt susţinuţi politic de Teheran. Houthis au numit, de asemenea, un ambasador, Ibrahim Mohammad al-Deilami, la Teheran, care a fost acreditat la 1 septembrie, ceea ce reprezintă o recunoaştere a sprijinului politic. 

Aşa se explică de ce secretarul de stat american Mike Pompeo şi-a permis să acuze direct Teheranul , considerând că huthi sunt doar reprezentanţi ai strategiei iraniene în regiune, dezvoltată de general Kassem Soleimani, şeful Grăzilor Revoluţionare iraniene, armata de elită a Iranului. Ministrul adjunct de externe iranian, Abbas Araghchi, a făcut o declaraţie pe 23 iulie, care astăzi a atras atentia: „Dacă Iranul nu îşi poate exporta petrolul, nimeni nu poate."

Rebelii huthi deţin rachete şi drone - Samad 3 şi Qasef 2K

Unele surse americane şi israeliene indică posibilitatea ca dronele să fi fost lansate din Irak, având în vedere distanţa (1.500 km) dintre zonele huthi din Yemen şi locurile vizate din Arabia Saudită. Acest lucru ridică cu siguranţă întrebări în ceea ce priveşte logistica balistică. La o expoziţie din 7 iulie, huthis au prezentat ultimele lor rachete şi drone - Samad 3 şi Qasef 2K - unele dintre ele cu rază de acţiune de 1500 km. 

O îmbunătăţire tehnologică a balisticii în tabăra huthi este incontestabilă.  Pagubele grave suferite de rafinăria de la Abqaiq şi de exploatarea petrolieră de la Khurais, în estul ţării, au fost rezultatul unui atac cu zece drone, scrie şi centrul de analiză american Soufan Center.

Folosirea adiţională a unor rachete de croazieră este posibilă, adaugă Centrul, citând responsabili ai administraţiei americane.

Sunt arme de care dispun rebelii houthi, susţinuţi de Iran de la începutul confruntării din Yemen cu o coaliţie condusă de Riad, în urmă cu cinci ani. Ei au demonstrat în mai multe rânduri, în special din primăvara lui 2019, că aceste arme reuşesc să străpungă măsurile de apărare saudite.

Pentru o astfel de ameninţare "trebuie un sistem de apărare foarte perfecţionat, de care dispune, cred, numai un grup aeronaval american" organizat în jurul unuia dintre portavioanele Forţelor navale americane, dă asigurări pentru France Presse un şef francez al serviciului de informaţii aflat în rezervă care a dorit să-şi păstreze anonimatul.

"Un atac coordonat precum cel comis sâmbătă nu este la îndemâna oricui şi nu este la îndemâna oricui nici să se poată apăra de un atac ca acesta", a adăugat el.

La începutul lui iulie, rebelii houthi au prezentat cu mare pompă, în cadrul unei ceremonii desfăşurate într-un loc secret, o dronă-bombardier, numită "Sammad 3", şi o rachetă de croazieră, denumită "Al-Qods". Ei dispun, de asemenea, de o dronă înarmată cu explozibili denumită "Qasef 2".

"Este puterea egalizatoare a tehnologiei, care le permite unor bandiţi să poată ameninţa marile puteri", şi-a exprimat recent indignarea un înalt gradat al armatei franceze, sub acoperirea anonimatului. "Suntem învinşi de motoare de 250 kg, cum suntem învinşi de mine în Mali", a adăugat el.

Dronele rebelilor houthi, puse la punct - potrivit unui raport al experţilor ONU publicat în 2018 - cu ajutorul unor piese de origine iraniană, sunt de dimensiuni variabile şi pot zbura la viteze şi altitudini variate, ceea ce face dificilă interceptarea lor.

Potrivit înregistrărilor video postate online de rebelii houthi, drona lor de atac "Sammad 3" dispune de o rază de acţiune de 1.500 km, ceea ce face să poată ajunge în orice punct de pe teritoriul Arabiei Saudite, precum şi în mai multe regiuni din Emiratele Arabe Unite, aliate ale Riadului în războiul din Yemen.

"Problema este că nu există un sistem unic pentru a trata toate aceste cazuri, iar ameninţarea reprezentată de drone evoluează fără încetare", comentează un inginer militar francez.

"Astăzi, siturile sensibile sunt protejate de radare şi de dispozitive de bruiaj, dar există acum drone autonome, programabile" şi astfel insensibile la bruierea GPS-ului, adaugă el. "De asemenea, viteza lor va creşte: va trebui să le detectăm mai repede şi de mai departe", mai spune inginerul francez.

Atacurile asupra uzinelor gigantului petrolier Aramco din Abqaiq şi Khurais în regiunea estică a regatului au fost efectuate cu drone şi avioane cu reacţie, a scris purtătorul de cuvânt al armatei huthi Yahya Sarea pe Twitter. El a spus că ''Arabia Saudită ar trebui să înceteze agresiunea şi blocada în Yemen''.

Zvonurile de lansare din Irak vin , de asemenea, în contextul bombardamentelor israeliene împotriva miliţiilor şiite din Irak,din ultimele săptămâni. Bombardamentele au fost efectuate pentru a preveni transferul rachete iraniene către reprezentanţii iranieni din Irak. Este greu de stabilit adevărul, spune David Rigoulet-Roze , care subliniază că nu se poate exclude nimic, având în vedere caracterul complex al situaţiei.

Rachete Patriot şi sistemul Thaad apără spaţiul aerian saudit

Nu este prima dată când Arabia Saudită este vizată de atacuri cu drone şi rachete, dar când vine vorba de un atac profund precum cel de sâmbătă, se ridică problema securizării spaţiului aerian saudit. Riadul are baterii de rachete Patriot Pac-3 şi a achiziţionat la sfârşitul lunii noiembrie 2018, pentru 15 miliarde de dolari sistemul american anti-rachete Thaad (Terminal High Altitude Area Defense) care poate intercepta rachete cu rază scurtă de 800 km cu aşa-numitele traiectorii de energie minimă sau rachete cu o rază de acţiune de peste 1500 km cu aşa-numitele traiectorii „tensionate” şi care ar fi început să fie dislocate aproape de graniţa cu Irak pentru a intercepta astfel de rachete. 

Arabia Saudită a cheltuit averi pentru a se dota cu sisteme de apărare sol-aer, precum baterii de rachete antirachetă americane Patriot, radare şi o forţă aeriană ultramodernă.

Cheltuielile sale de înarmare au depăşit 65 de miliarde de dolari în 2018, potrivit Institutului de cercetare pentru pace din Stockholm.

Becca Wasser, analistă la centrul de reflecţie Rand Corp, precizează pentru France Presse că "în cea mai mare parte Arabia Saudită contează pe sistemele sale Patriot pentru a intercepta proiectilele houthi, însă rezultatele sunt sub aşteptări, dat fiind că rachetele Patriot sunt destinate mai degrabă distrugerii rachetelor decât dronelor".

"Utilizarea dronelor arată că houthi au găsit o fisură în sistemele lor de apărare", crede ea.

Dimensiunile instalaţiilor petroliere saudite, pe alocuri de mărimea unor oraşe, şi răspândirea lor pe întreg teritoriul regatului le face, în plus, foarte dificil de protejat în permanenţă de o ameninţare în schimbare.

Pe 19 august, forţele armate saudite au publicat imagini cu unul dintre avioanele sale de luptă F-15 distrugând în plin zbor o dronă Qasef-2 deasupra Yemenului şi au dat asigurări că au neutralizat în jur de 20 de astfel de aparate în cursul ultimului an.
 

Apoi, au apărut zvonuri în ultimele luni în presa arabă, inclusiv site-ul al-Khaleej On Line, potrivit cărora saudiţii au făcut demersuri pe lângă israelieni - care au negat vreun transfer de acest tip de tehnologie – să cumpere sistemul antirachetă israelian „Domul de fier” pentru a se apăra de acest tip de atacuri cu drone, deosebit de dificil de combătut, spre deosebire de un atac convenţional cu rachete. Prin urmare, există o mare preocupare în rândul autorităţilor saudite cu privire la fragilitatea securităţii spaţiului aerian al regatului. De asemenea, ridică întrebări cu privire la „protecţia” americană. Donald Trump şi prinţul moştenitor al Arabiei Saudite au avut recent o conversaţie telefonică pentru a discuta această problematică a ameninţării balistice tot mai mari pentru regat.

Va fi dificil, deoarece Riadul este acum prins în războiul din Yemen. Arabia Saudită este din ce în ce mai singură,  în special în sudul Yemenului, unde Abu Dhabi, a dat semne de retragere de câteva săptămâni. Prinţul Moştenitor Saudit se găseşte din ce în ce mai singur, într-o operaţiune militară care a fost declanşată în 2015. Aceasta a fost probabil oarecum imprudentă, având în vedere precedentele, în special eşecul saudit în războiului din Saada în 2009-2010, unde armata saudită nu a demonstrat o eficienţă militară evidentă. La rândul său, Teheran are un alibi bun pentru a se apăra de acuzaţii, evocând blocajul efectiv al coaliţiei arabo-sunnite din Marea Roşie, care nu i-ar permite să transfere provizii balistice către Houthis.

Atacul, pentru care rebelii Houthi care luptă cu Arabia Saudită în Yemen l-a revendicat, a pus în evidenţă temerile oficialilor de securitate ai SUA şi experţi în terorism cu privire la evoluţia rapidă a tehnologiilor care permit zborul aparatelor  fără pilot pe distanţe mari. „Concluzia este că, probabil, vom vedea multe alte astfel de atacuri, posibil în paralel cu atacuri cibernetice”, a declarat Milena Rodban, consultant independent în domeniul riscurilor.