VIDEO Dubai, între faliment şi proiecte megalomanice. Cum va arăta proiectul imobiliar cu cel mai mare mall din lume

Şeicul Mohammed bin Rashid al-Maktoum, care conduce oraşul-stat, a anunţat construcţia unui complex imobiliar care va include cel mai mare mall din lume şi un parc mai mare decât Hyde Park din Londra.

De la izbucnirea crizei economice, titlurile care anunţau un nou proiect megalomanic în Dubai au fost înlocuite cu poveştile despre problemele financiare ale grupului de investiţii care controlează oraşul-stat. 

În momentul de faţă, trei grupuri bancare – RBS, Commerzbank şi South Africa Standard Bank – au acţionat în instanţă acest fond pentru a recupera datorii restante în valoare de 10 miliarde de dolari.

În ciuda acestor probleme, Mohammed bin Rashid al-Maktoum, conducătorul Dubaiului, a prezentat duminică noi planuri de extindere. Şeicul a numit proiectul imobiliar „un nou oraş în interiorul Dubaiului“, care se va întinde pe o suprafaţă totală de 5,1 kilometri pătraţi. 

Proiectul va fi numit „Rashid al-Maktoum City“, în onoarea liderului arab. Acesta a anunţat că, printre altele, proiectul va include şi cel mai mare centru comercial din lume şi un parc mai mare decât Hyde Park din Londra, care se întinde pe o suprafaţă de 142 de hectare. 

Valoarea proiectului nu a fost dezvăluită

În prezent, rata anuală de creştere înregistrată de industria turismului din Dubai este de 13%, iar rata de ocupare a unităţilor de cazare este, în medie, de 82%. Veniturile hotelierilor au crescut, anul trecut, cu 22% faţă de 2010, depăşind 4,4 miliarde de dolari.

Liderul arab nu a înaintat nicio sumă pentru valoarea proiectului, însă a menţionat că finanţarea va fi asigurată prin Dubai Holding, fondul de investiţii personal al şeicului al-Maktoum, şi prin compania Emaar Properties, listată la Bursa de Valori din Dubai. Cele două companii s-au ocupat de multe dintre proiectele grandioase elaborate în Dubai în ultimii ani, inclusiv de construirea Burj Khalifa, cea mai înaltă clădire din lume. Pentru ridicarea acesteia s-au cheltuit peste 1,5 miliarde de dolari. 

„Etajele-fantomă“ din Burj Khalifa

În prezent, spaţiile rezidenţiale din Burj Khalifa (900 de apartamente) sunt ocupate în proporţie de aproximativ 80%, iar preţurile apartamentelor au înregistrat o creştere de 10% anul trecut. Situaţia este însă diferită atunci când vine vorba despre cele 37 de etaje de birouri din cadrul clădirii. Chiria, de cel puţin două ori mai mare decât cele practicate pentru clădiri aflate în apropiere, sperie toţi potenţialii clienţi. Din această cauză, aproximativ 20 de etaje rămân neocupate, spun specialiştii. 

„Nota de plată“ nu ar trebui să fie însă un motiv de mirare. Pentru dezvoltarea Insulei Palmier s-au cheltuit 12,3 miliarde de dolari. Similar, pentru dezvoltarea ansamblului de insule „The World“ au fost necesare aproximativ 14 miliarde de dolari. 

După ce mai multe runde de negocieri pentru o eventuală restructurare a datoriilor au eşuat, trei grupuri bancare cu operaţiuni mondiale – Royal Bank of Scotland din Marea Britanie, Commerzbank din Germania şi South Africa Standard Bank – au anunţat la începutul lunii septembrie că renunţă la orice tentativă de discuţii şi acţionează în instanţă fondul de investiţii prin care 

s-au realizat toate proiectele faraonice din Dubai. Mişcarea este una fără precedent în istoria emiratului arab. 

Datorii la 44 de bănci

Tradiţional, băncile au tendinţa de a accepta cea mai bună ofertă pusă pe masă în astfel de cazuri, totul pentru a evita o luptă anevoioasă cu sistemele judiciare opace din aceste state şi pentru a nu-şi periclita şansele de a obţine noi contracte pe aceste pieţe extrem de profitabile. 

Decizia bancherilor de a încerca să-şi recupereze banii la tribunal vine după ce, în iulie, discuţiile dintre oficialii arabi şi reprezentanţii celor 44 de instituţii de creditare care au împrumutat statul au eşuat. Dacă Dubai Group refuză să-şi achite datoriile către cele trei bănci, întregul grup ar putea fi forţat să intre în procedură de lichidare a unor active, punând astfel în pericol întregul plan de restructurare. Datoriile Dubai World reprezintă peste două treimi din datoria totală de 80 miliarde de dolari a emiratului. 

Dubai este a doua economie din Emiratele Arabe Unite ca mărime, fiind depăşit de Abu Dhabi. Primul semn că bogatul emirat arab are probleme financiare au apărut în 2010, când Dubai Group, o divizie a fondului de investiţii al şeicului, nu şi-a putut achita două credite. Guvernul a înlăturat orice discuţii despre sprijin din partea statului pentru creditori încă din ianuarie.

Cum va arăta noul „oraş“

„Mallul lumii“ va avea capacitatea de a deservi 80 de milioane de vizitatori pe an, iar spaţiul verde va fi cu 30% mai mare decât cunoscutul parc londonez. Dubaiul are deja un număr impresionant de centre comerciale şi hoteluri, printre care se numără şi Dubai Mall, considerat în prezent cel mai mare din lume, cu 62 de milioane de vizitatori anual. 

Centrul comercial va fi conectat şi de un complex de divertisment, care va fi elaborat în parteneriat cu Studiourile Universal, care va atrage peste şase milioane de vizitatori pe an. În ciuda surplusului de locuinţe rezultat după bula imobiliară din perioada 2004-2009, centrul va avea şi mai multe ansambluri rezidenţiale. În plan se regăsesc, de asemenea, peste 100 de noi hoteluri. 

„Facilităţile actuale disponibile în Dubai trebuie să crească proporţional cu ambiţiile pentru viitorul oraşului“, a declarat şeicul.