Victimele propriului succes: numeroase destinaţii turistice nu mai fac faţă numărului prea mare de vizitatori

În timp ce milioane de oameni se află în perioada concediilor şi îşi planifică viitoarele călătorii, un număr din ce în ce mai mare de destinaţii turistice spun că nu mai fac faţă numărului de vizitatori.

Până nu demult, Veneţia era considerată o destinaţie de vis, spune bloggerul Monica Cesarato, care desfăşoară tururi culinare în lagună. Vizitatorii explorau oraşul timp de mai multe zile sau chiar săptămâni, cheltuind bani în restaurante sau magazine locale.

În prezent, turiştii se adună pe vasele de croazieră care organizează tururi ce nu au ghizi locali, fac selfie-uri şi cumpără câte un suvenir ieftin fabricat în China, subliniază Cesarato.

Oraşul belgian Bruges vrea să elimine vasele de croazieră, Parisul vrea să limiteze numărul de autocare, Praga s-a săturat de vehiculele tip „beer bike” şi o plajă din Thailanda le-a interzis accesul tuturor turiştilor.

Deşi turismul creează locuri de muncă şi bogăţie, există o conştientizare din ce în ce mai mare în ceea ce priveşte şi impactul său negativ, de la efectele sale asupra mediului, la distrugerea cartierelor.

Problemele au dus la o ripostă, generând mişcări anti-turism şi proteste, din Amsterdam, până la Roma şi Dubrovnik, oraşul croat care a apărut în serialul „Game of Thrones”.

Numere din ce în ce mai mari

Turismul în masă a luat avânt după cel de-Al Doilea Război Mondial. Anul trecut au existat 1,4 miliarde de sosiri de turişi, faţă de 25 de milioane în 1950, potrivit Organizaţiei Mondiale a Turismului a ONU, Europa fiind destinaţie pentru jumătate dintre ei.

Ţara care generează cei mai mulţi turişti este China – 143 de milioane de călătorii în străinătate în 2017, în timp ce Franţa şi Spania primesc cele mai multe vizite – peste 80 de milioane în fiecare an.

Explozia de călătorii vine ca urmare a unei clase mijlocii care se extinde la nivel global şi a companiilor aeriene low-cost sau agenţiilor de turism accesibile. Spre exemplu, un londonez poate călători până în sudul Franţei cu mai puţin de 20 de lire sterline.

„Percepţia de a merge în vacanţă s-a schimbat de la a fi un privilegiu la ceva asemănător cu un drept”, a spus Marina Novelli, profesoară de turism şi dezvoltare internaţională la Universitatea din Brighton. Aceasta a spus că timp de zeci de ani, autorităţile şi ministerele au măsurat doar succesul care vine din numărul mare de vizitatori.

„Acest model nu mai funcţionează şi acesta este probabil cel mai important mesaj care trebuie înţeles”, a mai precizat Novelli, avertizând că supraaglomerarea din unele locuri ar putea distruge farmecul pentru care vin turiştii, în primul rând.

„Dacă ne uităm numai la numere şi nu ne uităm mai detaliat la impactul – economic, social, de mediu – riscăm să omorâm gâsca cu ouăle de aur”.

Vase de croazieră

Veneţia este punctul zero al acestei probleme, oraşul atrăgând 30 de milioane de turişti pe an, care vor să vadă canalele şi podurile magnifice ale oraşului.

În timp ce numerele vizitatorilor sunt extreme, „Regina Adriaticii” are acum doar 50.000 de locuitori, faţă de 175.000, după cel de-Al Doilea Război Mondial. 

„Obişnuiam să avem un sezon mai puţin aglomerat, când veneţienii aveau timp să recupereze. Acum e tot anul şi veneţienii nu mai au oraşul doar pentru ei”, a declarat Cesarato pentru Thomson Reuters Foundation.

În această vară, apelurile de a interzice vasele de croazieră în Veneţia s-au intensificat, după ce o navă s-a avut un accident şi o alta a evitat unul la mustaţă.

Mai multe destinaţii europene, inclusiv Dubrovnik, Bruges şi insula grecească Santorini, au impus restricţii vaselor de croazieră. De asemenea, primarul Barcelonei a promis că va lua măsuri.

Aplicaţiile de închirieri

Un alt fenoment care alimentează protestele anti-turism este apariţia şi popularitatea unor platforme care facilitează cazarea pe termen scurt, cum e Airbnb, care sunt acuzate că au dus la creşterea chiriilor şi la schimbarea cartierelor.

Proprietarii reuşind să câştige mult mai bine din vacanţele turiştilor, decât din închirieri tradiţionale, oferta de locuinţe s-a micşorat şi locuitorii sunt eliminaţi. 

Parisul are aproximativ 60.000 de locuinţe listate pe Airbnb, Amsterdamul 19.600, Barcelona 18.300 şi Veneţia 8.500, potrivit Inside Airbnb, un website care arată impactul pe care compania îl are asupra cartierelor.

Deşi excesul de turişti este mai vizibil în oraşele istorice ale Europei, Consiliul mondial de turism şi călătorii a avertizat, luna trecută, că anumite oraşe din Asia, America de Sud şi Africa ar putea fi vulnerabile, dacă nu au planuri bine stabilite. 

De asemenea, problemele nu se reduc doar la oraşe. Thailanda a închis pe termen nedefinit o plajă devenită faimoasă după filmul „The Beach” al lui Leonardo DiCaprio, pentru a-i oferi ecosistemului suficient timp pentru a-şi reveni.

De asemenea, insula Boracay din Filipine s-a închis anul trecut pentru o curăţenie generală, după ce preşedintele a spus că a devenit o „gorapă de gunoi” şi a avertizat cu privire la un dezastru ecologic.

Insula indoneziană Bali şi insula italiană Capri au interzis plasticul de unică folosinţă, anul trecut, cea din urmă avertizând că-i va amenda usturător pe cei care încalcă dispoziţia.