Uniunea Europeană propune Rusiei să se alieze contra lui Trump. Falsurile lunii

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Deschidem astăzi o rubrică nouă în cadrul paginii LARICS, intitulată „Falsurile lunii“. Cititorul va avea la dispoziţie un set de ştiri false (fake news) selectate din presa din România sau cea internaţională, relevante pentru tendinţele şi stilurile de manipulare publică. Vor fi indicate cu precădere manierele şi tehnicile de falsificare. Rubrica se adresează publicului larg şi are rol propedeutic şi educativ.

Analiză realizată de Mădălina Mihalache*

1. Donald Tusk vrea să oblige România să recunoască Kosovo

Pe data de 27.04.2018Ştiripesurse.ro a publicat un articol din titlul căruia reiese faptul că preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, şi-a propus să oblige România să recunoască independenţa autoproclamată de Kosovo în 2008, în condiţiile în care, alături de alte patru state membre UE precum Spania, Grecia,  Cipru şi Slovacia, refuză să o facă.

Imagine indisponibilă

Donald Tusk, în contextul desfăşurării unui turneu în Balcanii de Vest cu ocazia pregătirii Summitului UE-Balcanii de Vest, desfăşurat pe 17 mai în capitala Bulgariei, a declarat în cadrul unei conferinţe susţinute alături de preşedintele Kosovo, Hashim Thaci, că este necesară o ,,normalizare comprehensivă a relaţiilor cu Serbia şi fără implementarea deplină a acordurilor, nu este posibilă dezgheţarea relaţiilor bilaterale şi aderarea la UE”. Astfel, declaraţia lui Donald Tusk a constat într-un îndemn către autorităţile kosovare pentru a încerca să-şi îmbunătăţească relaţiile cu Serbia, considerând că doar aşa va fi posibilă în cele din urmă aderarea celor două state în Uniunea Europeană, şi nicidecum nu s-a adus în discuţie forţarea unor state privind recunoaşterea Kosovo ca stat. Astfel, conţinutului materialului nu are nicio legătură cu obligarea României de a reacunoaşte Kosovo în calitate de stat, titlul fiind unul de tip clickbait.

Publicul ţintă al acestui articol prin care se urmăreşte dezinformarea este  cel din România, iar cuvintele cheie sunt: România, independenţa, Kosovo, Uniunea Europeană.

În ceea ce priveşte tehnica folosită pentru a dezinforma, aceasta este cea a titlului fals. După cum se vede foarte clar în ştire, nu este vorba despre aşa ceva.

2. Doar o treime din tineretul european are încredere în UE

Imagine indisponibilă

Varianta în limba română a agenţiei Sputnik a publicat un articol  pe data de 3.05.2018, in care susţine că, în urma unui sondaj realizat în rândul tinerilor europeni cu vârstă cuprinsă între 16-26 ani, peste 50% din respondenţi sunt nemulţumiţi de actualele sisteme politice şi doar o treime are încredere în instituţiile europene.

Titlul care însoţeşte  materialul este unul prin intermediul căruia autorul îşi propune să inducă starea de  neîncredere în Uniunea Europeană şi astfel  să accentueze curentul eurosceptic. În pofida faptului că sintagma folosită în titlu ,,tineretul european” oferă articolului un caracter generalizat, sondajul a fost aplicat doar  în rândul respondenţilor din cadrul a şapte state.

Conţinutul textului al cărui  autor nu este precizat, are drept sursă primară fundaţia Tui Stiftung, cea care a solicitat realizarea sondajului celor de la YouGov.uk. Conform celor de la Sputnik, rezultatele studiului arată că tinerii europeni sunt critici faţă de funcţionarea sistemului democratic, că cei mai mulţi doresc o schimbare radicală: Grecia (66%), Italia (51%), Polonia (41%) şi Spania (39%), dar şi că o mare parte din ei sunt adepţii unei atitudini populiste. Astfel, sondajul pare a furniza doar concluzii nefavorabile ce prevăd un viitor sumbru Uniunii Europene.

În realitate, informaţiile preluate au fost decontextualizate, fiind publicate doar cifrele care se potrivesc temei dezinformării, ceea ce conduce la o interpretare greşită de către public a acestora, el fiind orientat spre o concluzie prestabilită. De fapt, sondajul este constituit din mai multe întrebări, grupate la rândul lor pe teme precum atitudini politice, percepţii asupra Uniunii Europene sau perspective de viitor. Astfel, în urma unei analize asupra studiului, se poate obseva că deşi tinerii care doresc o schimbare radicală a sistemului reprezintă un procent considerabil, 58% din respondenţi cred în democraţie, pe când doar 6% preferă alt sistem.  Iar în ceea ce priveşte instituţiile europene, în pofida faptului că doar 33% din tinerii participanţi la studiu au încredere în acestea, 71% doresc în continuare ca ţara lor să rămână în  Uniunea Europeană, remarcându-se o creştere de 10% faţă de anul trecut.  De asemenea, peste jumătate din rândul respondenţilor s-au identificat ca fiind ,,europeni" pe lângă naţionalitatea lor, cu 7% mai mult  faţă de anul trecut, iar pentru doar 34% contează exclusiv identitatea naţională, faţă de 42%  în anul precedent. Cu privire la atitudinile populiste, acest studiu reflectă  un procentaj scăzut: cel mai mic fiind în Germania, de 7%, iar cel mai mare în Polonia, de 23%. Toate aceste informaţii au fost însă omise de autorul articolului publicat de Sputnik.

Astfel, conform acestui studiu, nu poate fi vorba de o scădere a încrederii tineretului european în Uniunea Europeană, ci dimpotrivă, în urma rezultatelor sondajului, chiar s-a remarcat o creştere uşoară a dorinţei acestora de a rămâne în continuare în spaţiul comunitar.

Limba în care este scris falsul narativ este română, iar publicul ţintă este cel din România şi Republica Moldova. Cuvintele cheie prezente sunt Uniunea Europeană, instituţii europene, tineret european, democraţie, iar ca tehnică a dezinformării este folosită decontextualizarea.

3. UE propune Rusiei să se alieze contra lui Trump

Imagine indisponibilă

Varianta în limba română a platformei sputnik.md, a publicat pe data de 22.05.2018, un articol intitulat ,,Operaţiunea Consolidarea”. Ţările UE îi propun Rusiei să se alieze împotriva lui Trump”.  Acest text narativ a fost prezentat publicului în contextul vizitei pe care Angela Merkel a desfăşurat-o la Soci pentru întâlnirea cu Vladimir Putin, fiind prima după cea din 2015, atunci când tensiunile dintre Rusia şi ţările occidentale erau la apogeu ca urmare a conflictului ucrainean.

Articolul, care captează atenţia încă de la debut prin folosirea unu titlu pretenţios, se bazează pe o concluzie la care RIA NOVOSTI a ajuns în urma unei aşa zise analize, afirmând că  în ,,jurul Rusiei se formează o echipă din ţări membre UE care tind să devină oponenţi economici ai SUA şi ai sancţiunilor impuse de Washington”, aducând drept argumente întrevederea  Angelăi Merkel cu Vladimir Putin, intenţia Marii Britanii de a ridica interdicţia pentru tranzacţiile la bursă cu aluminiul companiei „RUSAL", dar şi propunerea preşedintelui Bulgariei de a se construi  o conductă de gaz directă prin Marea Neagră.

În cadrul articolului, propaganda rusă pune însă accentul pe vizita pe care cancelarul german a făcut-o pe 18 mai 2018 în Rusia, care este descrisă în termeni idilici şi ca desfăşurându-se într-o ,,atmosferă prietenească”. Prin folosirea acestor termeni generoşi însă, conţinutul narativ îşi propune să inducă ideea conform căreia, în pofida relaţiilor ruso-germane extrem de tensionate din ultimii ani, în special după anexarea peninsulei Crimeea şi doborârea aeronavei MH17 în Donbas, Angela Merkel, a mers la Soci cu scopul de a pune bazele unei alianţe cu Rusia.  Fapt ce ar justifica ,,faţa zâmbitoare” şi urările de succes adresate de aceasta în limba rusă liderului de la Kremlin pentru noul guvern. De fapt, realitatea a fost diferită. Temele de discuţie din cadrul acestei întrevederi au vizat subiecte precum războiul din Siria, conflictul din Ucraina şi summitul G20 din iulie de la Hamburg, dar şi un subiect mai sensibil, cum ar fi campania rusă de influenţare a opiniei publice germane.

De asemenea, instrumentul menţionat anterior nu este singurul utilizat în articol pentru a induce în eroare publicul din România şi Republica Moldova cu informaţii false. La un moment dat, se citează în cadrul naraţiunii, o afirmaţie ce aparţine Angelăi Merkel conform căreia ,,Berlinul are nevoie de bune relaţii cu Moscova, acesta este un interes strategic.”

Vorbele aparţin, într-adevăr, cancelarului german, însă au fost decontextualizate astfel încât să se potrivească cu tema dezinformării, şi anume că Germania vrea să se orienteze către o cooperare solidă cu Rusia, îndepărtându-se astfel de UE şi NATO. De fapt, declaraţia acesteia a fost una diferită, susţinând că da, are ,,un interes strategic în a menţine bune relaţii cu Rusia”, dar a adăugat imediat că este ,,în favoarea continuării dialogului dintre Rusia, UE şi NATO.”

Astfel, nu se remarcă prezenţa vreunei ,,operaţiuni de consolidare” şi nici ,,propunerea unor ţări europene de a se alia cu Rusia împotriva SUA”, după cum sugerează titlul.  Acesta este unul fals, neavând nicio legătură cu ceea ce regăsim în conţinutul propriu zis al articolului, discrepanţa dintre titlu şi conţinut fiind o metodă care, alături de cea a decontextualizării, este des folosită în procesul de dezinformare rusă.

4. Vladimir Putin răspunde la SOMAŢIA României şi a celorlalte colege din UE şi NATO: Rusia nu are încredere în anchetă

Imagine indisponibilă

Platforma ştiripesurse.ro, a titrat  pe data de 25 mai 2018,  un articol conformă căruia Vladimir Putin răspunde la SOMAŢIA României şi a celorlalte colege din UE şi NATO: Rusia nu are încredere în anchetă. Ştirea a apărut în contextul prezentării rezultatelor anchetei de către echipa de investigaţie din care au făcut parte procurori din Olanda, Australia, Belgia, Malaysia si Ucraina cu privire la racheta care a doborât avionul Malaysia Airlines în 2014, de unde au rezultat 298 de persoane decedate.

Statele care au făcut publice rezultatele anchetei, au fost Olanda şi Australia prin intermediul guvernului olandez şi al ministrului de externe australian, concluzionând că Rusia este responsabilă pentru gravul incident. De asemenea, ambele guverne au cerut Rusiei să deschidă un dialog privind circumstanţele incidentului, dar şi să găsească o soluţie pentru "a justifica suferinţa şi pagubele cauzate". Drept urmare, aşa zisa ,,somaţie”  accentuată cu majuscule în cadrul titlului, vine din partea Olandei şi a Australiei, şi nu a României aşa cum se titrează. Mai mult, pe lângă România, acest titlu fals aduce în discuţie şi ,,celelalte colege din UE şi NATO”, asta în condiţiile în care doar Olanda este membră NATO şi a Uniunii Europene, pe când Australia nu face parte în niciuna din cele două structuri.

Astfel, conţinutul textului narativ nu are nicio legătură cu titlul acestuia şi, prin asta, dezinformează cititorul. De remarcat că manipularea şi dezinformarea se amplifică dat fiind faptul că un procent semnificativ dintre cititori citeşte doar titlul, fără să mai deschidă conţinutul ştirii sau a articolului.

*Mădălina Mihalache este membră a programului de Internship LARICS 2018.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite