Uniunea Europeană luptă fără spor cu sancţiunile americane impuse Iranului

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Federica Mogherini, şefa diplomaţiei europene Foto: EPA
Federica Mogherini, şefa diplomaţiei europene Foto: EPA

Primul set de sancţiuni americane care vizează Iranul a reintrat în vigoare marţi, la ora 4.00 GMT (7.00, ora României), provocând reacţii puternice în rândul oficialilor europeni, care fac eforturi atât pentru a proteja companiile europene care fac afaceri cu Iranul, cât şi pentru a păstra acordul nuclear cu Iranul din 2015 din care Statele Unite s-au retras în luna mai.

La exact aceeaşi oră la care au fost reintroduse sancţiunile SUA, care vizează sporirea presiunilor asupra Iranului pentru ca regimul de la Teheran să pună capăt programului său nuclear, a intrat în vigoare şi reglementarea europeană cunoscută sub denumirea de „legea blocajului“ menită să contracareze efectele extrateritoriale ale sancţiunilor SUA asupra companiilor europene care doresc să investească în Iran, relevă agenţiile internaţionale de presă.

Această lege permite companiilor şi instanţelor europene să nu se supună reglementărilor privind sancţiunile adoptate de ţări terţe, nota recent AFP. În plus, aceasta anulează la nivelul UE efectele deciziilor tribunalelor străine fondate pe aceste sancţiuni.

Presaţi să dea detalii despre modul în care va funcţiona practic această legislaţie, de care nu s-a făcut uz până în prezent, unii oficiali europeni au recunoscut că „legea blocajului“ nu va contracara în totalitate impactul sancţiunilor americane, notează Politico.eu.

Totuşi, aceştia au subliniat că vor să ofere cât mai multă siguranţă întreprinderilor europene. Totodată, potrivit lor, există o puternică solidaritate cu Rusia şi China pentru a păstra beneficiile economice din cadrul Planul de acţiune globală comună (JCPOA, numele acordului nuclear cu Iranul). 

Încheiat după ani de negocieri dificile între Iran, pe de o parte, şi Statele Unite, Franţa, Marea Britanie, Rusia, China, Germania şi Uniunea Europeană, pe de alta, acordul vizează să garanteze un caracter strict paşnic al programului nuclear iranian, supunându-l unei supravegheri drastice.

O situaţie riscantă

„Statele Unite au trimis un semnal foarte puternic pe pieţe, iar noi încercăm acum să inversăm acest semnal“, a declarat un oficial european de rang înalt pentru Politico.eu. „Facem tot ce putem“, a spus el.

Numai că unii experţi sunt de părere că este puţin probabil ca acţiunile UE să aibă efectul dorit, argumentând că statutul de blocaj va crea constrângeri juridice pentru companiile europene, fără a împiedica însă SUA să le vizeze filialele americane. 

Iar pentru multe companii, riscul de a nu mai putea face afaceri cu Statele Unite, o piaţă mult mai mare decât Iranul, este suficient pentru a decide să se conformeze cerinţelor Washingtonului. 

De altfel, preşedintele american, Donald Trump, a avertizat ţările care intenţionează să-şi continue afacerile cu Iranul după reimpunerea sancţiunilor că-şi riscă relaţiile cu Statele Unite.

„Oricine face afaceri cu Iranul NU va face afaceri cu Statele Unite“, a scris marţi dimineaţă pe Twitter liderul Casei Albe, adăugând că tot ceea ce cere este să existe „pace mondială“. 

De la sistemul financiar la sectorul energetic

Primul set de sancţiuni americane, intrat deja în vigoare, vizează sistemul financiar iranian. Sunt interzise achiziţiile de dolari de către guvernul de la Teheran şi vânzarea de titluri de stat iraniene. Peste alte trei luni se vor activa şi măsuri împotriva băncii centrale a Iranului.

Vor fi afectate şi industria auto şi exporturile de covoare şi mărfuri alimentare din Iran, precum şi importurile de grafit, aluminiu, oţel, cărbune şi unele aplicaţii software.

În noiembrie vor fi reintroduse şi sancţiunile împotriva sectorului energetic, iar SUA încearcă să convingă alte ţări să îşi reducă importurile de petrol iranian.

Sancţiunile au fost impuse în 2015 de preşedintele american Barack Obama, înainte de a se ajunge la acordul nuclear cu Iranul, care a acceptat să-şi sisteze programul de înarmare nucleară, în schimbul suspendării restricţiilor internaţionale. 

Chiar dacă Trump a retras Statele Unite din acord, acesta este susţinut în continuare de Franţa, Germania şi Marea Britanie, ţările europene care au semnat înţelegerea.

Acum, oficialii europeni, care vor să menţină acordul nuclear cu Iranul, speră totuşi să se ajungă la un acord politic care să pună capăt acestei situaţii.

„Regretăm profund reimpunerea sancţiunilor de către SUA, ca urmare a retragerii lor din JCPOA“, a afirmat şefa diplomaţiei europene, Federica Mogherini, într-o declaraţie semnată şi de miniştrii de externe din Franţa, Germania şi Marea Britanie. 

„JCPOA funcţionează şi are rezultate în scopul dorit – acela de a asigura că programul iranian rămâne exclusiv paşnic, după cum a confirmat şi Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică“, se arată în declaraţie.

De neclintit

Numai că liderul Casei Albe nu pare deloc dispus să cedeze. Şi nici Teheranul. Luni, cu numai câteva ore înainte ca sancţiunile să fie reintroduse, Donald Trump a anunţat că vrea un nou acord nuclear cu Iranul. 

„În timp ce menţinem presiunea economică maximă asupra regimului iranian, eu rămân deschis unui acord mai global, care să se refere la ansamblul activităţilor sale nefaste, inclusiv programul balistic şi susţinerea terorismului“, a declarat preşedintele american într-un comunicat preluat de AFP. 

De cealaltă parte, Iranul a respins până în ultimul moment oferta preşedintelui Statelor Unite de a negocia un nou acord nuclear.

Într-un interviu televizat, preşedintele iranian, Hassan Rohani, a acuzat Washingtonul că „vrea să lanseze un război psihologic contra naţiunii iraniene şi să provoace disensiuni“ între iranieni.

În lume



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite