Ungaria merge pe un drum economic bun, dar democraţia derapează

Având de învins doar o opoziţie slabă, copleșitoarea majoritate politică de la Budapesta pare să fi găsit repede soluția cea bună pentru ieșirea din criza economică și pentru reformarea statului. Pe fundal însă, tot mai puternicul revizionism maghiar îngrijorează chiar şi societatea civilă a ţării. Două motive de atenție pentru București.

Citeşte cum a reuşit Ungaria să aibă un sistem de sănătate performant, la care contribuie şi românii

Ungaria trece în prezent prin două situații inedite și periculoase pentru viitorul său democratic și economic. După o lungă perioadă de dezvoltare economică, care a calificat-o printre cele mai bine adaptate țări fost-comuniste la economia de piață, criza economică mondială a afectat-o profund, declanșând o puternică recesiune. Competitivitatea produselor exportate de Ungaria și aportul exporturilor la bugetul de stat au fost principala problemă a economiei maghiare, care a fost lovită de reculul industriei europene constructoare de mașini. Nevoia unei reforme instituționale profunde, a sistemului medical și a celui de pensii, alături de măsuri de echilibrare a indicilor macroeconomici, a determinat noua putere de la Budapesta să ia măsuri rapide.

Cealaltă provocare pentru Ungaria vine din zona politicului, acolo unde partidul de guvernământ, FIDESZ, reprezentând dreapta spectrului politic, a înregistrat în luna aprilie o victorie răsunătoare, obținând două treimi din scaunele Parlamentului maghiar. FIDESZ se află într-o situație excepțională pentru democrația post-comunistă din Ungaria, pentru că are posibilitatea de a vota, fără altă susținere, inclusiv legi care au nevoie de majoritate calificată pentru a trece, cum ar fi Constituția.

O elită revizionistă
Peisajul politic maghiar a fost puternic alterat de alegerile parlamentare, social-democrații de la MSZP, care au guvernat timp de două mandate, fiind reduși la statutul de forță politică medie, cu puțin peste 19 procente. Jocul politic a fost complicat și de apariția insolită a unui actor nou, partidul Jobbik, cu orientare radical naționalistă,  care a obținut un surprinzător 16%. Ascensiunea rapidă a Jobbik, fondat în 2003, și impactul său asupra tinerilor maghiari, este o amenințare la adresa democrației maghiare și a relațiilor cu vecinii.

Într-un interviu acordat săptămânalului austriac Zur Zeit cu ocazia împlinirii a 90 de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon, președintele Jobbik, Gabor Vona, vorbește despre nedreptatea făcută Ungariei de către “o coaliție a puterilor europene cu un grup de națiuni lacome și frustrate, cunoscute sub denumirea de Mica Antantă”. De asemenea, președintele Jobbik vorbește despre cristalizarea unei intelighenții naționaliste maghiare, care să susțină o agendă revizionistă. “Pentru ca o reunificare a fostelor teritorii maghiare cu Ungaria, este nevoie de o elită națională care să servească interesele națiunii. Aceasta este o condiție imperativă pentru renașterea mentală și spirituală a țării”, a conchis Gabor Vona.
Societatea civilă din Ungaria s-a declarat îngrijorată de posibilele derapaje ale unei puteri ce controlează puterea executivă și cea legislativă, și care poate modifica legislația în felul în care dorește. De aceea, săptămânalul maghiar HVG, împreună cu Institutul Eötvös Károly (EKINT), au inițiat o campanie menită să monitorizeze activitatea politică a partidelor și să înregistreze progresele sau regresele democrației maghiare.

Până în prezent, Parlamentul maghiar a trecut, în noua formulă, două legi care aveau nevoie de majoritate calificată: noua lege a cetățeniei și o nouă lege de reformă a Parlamentului și a structurii Guvernului. Ambele legi au fost trecute cu acordul opoziției parlamentare. Chiar dacă ascensiunea Jobbik a obligat FIDESZ la o retorică ușor xenofobă (primul-ministru Orban a militat în campanie pentru restrângerea drepturilor cetățenilor străini să cumpere pământ în Ungaria), este de așteptat ca acțiunile FIDESZ să fie mult mai puțin radicale.

Reforma statului maghiar

Trecerea legii referitoare la restructurarea instituțională este o consecință a gravelor probleme financiare pe care le are Ungaria. Recesiunea a accelerat necesitatea unei reforme a aparatului birocratic și a cheltuielilor statului, care trebuie să devină mai suplu. De aceea, la începutul lui iunie, guvernul maghiar a anunțat un plan structural de reformă, care presupune modificări ale fiscalității, reduceri de cheltuieli și creșterea veniturilor la bugetul de stat.

Determinați să nu permită creșterea deficitului bugetar peste 3.8% din PIB, guvernanții maghiari au prezentat în fața Parlamentului un program de reformă, structurat în 29 de puncte, care să permită Ungariei să rămână în parametrii impuși de Pactul de Stabilitate.

Guvernul a propus pe lângă o taxă pe venit de 16 procente și netaxarea moștenirilor, decizii așteptate de votanții tradiționali ai dreptei, clasa mijlocie. De asemenea, companiile cu un profit anual de sub 1.8 milioane de euro, vor beneficia de o taxă de numai 10%.

În ceea ce înseamnă aparatul de stat, Guvernul maghiar a propus scăderea stipendiilor către partidele politice cu 15 procente, o micșorare a salariilor bugetarilor și o tăiere a cheltuielilor ministeriale. De asemenea, atenția Guvernului se îndreaptă spre zona gri a economiei, într-o încercare de a mări încasările bugetare. Cea mai radicală măsură constă în creșterea taxelor instituțiiilor bancare, care vor aduce o creștere a contribuțiilor sistemului bancar la bugetul de stat de la 46 de milioane de euro la 715 milioane.

Decizia de reformă a Guvernului Orban, prin complexitatea și amploarea sa, ar putea fi un bun punct de plecare pentru omologii de la București, a căror strategie de reformare a statului și de reducere a cheltuielilor bugetare a urmat un traseu sinuos, iar rezultatele se lasă încă așteptate.