Un preşedinte chinez la Casa Albă: ce primeşte America

Vizita lui Hu Jintao în SUA aduce administraţiei lui Barack Obama contracte de 45 de miliarde de dolari. China va cumpăra şi 200 de Boeing-uri. Barack Obama a oferit prima cină de stat în cinstea unui lider chinez din ultimii 13 ani, dar primirea pompoasă ascunde tensiuni şi probleme spinoase.

Ştiri pe aceeaşi temă

Hu Jintao a sosit la Baza Aeriană Andrews din Florida marţi seară şi a participat apoi la o primă cină privată cu preşedintele american, Barack Obama. Ieri, cei doi şefi de stat au purtat discuţii spinoase pe teme economice, politice şi de securitate.  Astăzi, Hu se va întâlni cu lideri ai Congresului şi cu oameni de afaceri la ­Washington, după care va pleca spre Chicago, unde programul său include vizitarea unui liceu. Summitul este probabil ultimul al lui Hu Jintao ca preşedinte al Chinei. El se va retrage în 2012, când va fi înlocuit de vicepreşedintele Xi Jinping.

Rampă pentru succesor

Unul dintre rezultatele tangibile ale acestei întâlniri va fi probabil o invitaţie pentru vicepreşedintele american Joe Biden de a vizita China, care va crea condiţiile pentru o invitaţie a lui Xi în SUA, un fel de ritual de iniţiere pentru cei care acced la preşedinţia Partidului Comunist Chinez. 

Citiţi şi:

Zhou Xiaochuan modelează economia

Întâlnirea giganţilor la Washington

Analiştii americani spun că Hu vrea să-şi „lustruiască" imaginea de arhitect al relaţiilor Chinei cu SUA, dar că administraţia de la Casa Albă şi-a pierdut încrederea în guvernul chinez.Obama a venit la putere cu sentimentul că SUA şi China au şansa de a rezolva multe dintre problemele lumii. „Washinton Post" observă că Obama a fost unic printre preşedinţii americani de după Richard Nixon care, la începerea mandatului, a fost extrem de deschis către China. 

Secretarul de stat Hillary Rodham Clinton a spus, într-o vizită în China în februarie 2009, că presiunile privind problemele de drepturile omului „nu pot fi amestecate cu cele privind criza economică globală, criza schimbărilor de climă şi criza de securitate". Într-un alt semn de deschidere către China, Obama a fost primul preşedinte de după 1990 care a evitat să-l întâlnească pe liderul tibetan Dalai Lama, în cursul uneia dintre vizitele acestuia la Washington.

Acumulare de tensiuni

După un summit dificil în China, în noiembrie 2009, au urmat ciocniri pe tema unor vânzări de arme în valoare de 6,4 miliarde de dolari către Taiwan în ianuarie 2010, iar atitudinea oficialilor americani s-a schimbat. Decizia Google de a se retrage din China, la care s-au adăugat acuzaţiile că guvernul chinez a pătruns ilegal într-unul din serverele companiei, a adăugat şi mai multe tensiuni. Iar opoziţia înverşunată a Beijingului la acordarea premiului Nobel disidentului Liu Xiaobo, aflat în închisoare, a întărit convingerea oficialilor americani că ţara asiatică nu dă atenţie îngrijorărilor Occidentului privind drepturile omului.  În iulie, SUA s-au plasat alături de un grup de 11 ţări sud-asiatice care s-au opus pretenţiilor Chinei care revendica întreaga Marea a Chinei de Sud. 

Diminuarea aşteptărilor

Tensiunile dintre cele două ţări au escaladat şi pe tema conflictului din ­Peninsula Coreeană. Un oficial de rang înalt al administraţiei Obama a acuzat China de faptul că „facilitează" ameninţările militare ale Coreei de Nord. Anul trecut, Coreea de Nord a lansat două atacuri asupra Coreei de Sud, omorând 48 de soldaţi şi 2 civili.  „În ciuda retoricii pozitive din jurul vizitei lui Hu Jintao, administraţia este astăzi mult mai conştientă de limitele cooperării cu Beijingul. Administraţia va continua, de nevoie, această cooperare în privinţa problemelor globale şi regionale, dar cu aşteptări diminuate", a declarat Daniel Kliman, membru al Centrului pentru o Nouă Securitate Americană, citat de ­„Washington Post".

Kliman spune că administraţia Obama şi-a schimbat strategia faţă de China. Dacă la început părea să creadă că poate câştiga susţinerea Beijingului prin favoruri, această idee pare să se fi disipat. „Oficialii au înţeles că nu pot câştiga bunăvoinţa chinezilor şi că o atitudine fermă e cea mai eficientă abordare", a spus el. 

Această atitudine devine din ce în ce mai evidentă. Dacă, după summitul din 2009, cele două părţi au dat publicităţii un lung comunicat despre relaţiile americano-chineze, de data aceasta se pare că nu se va proceda la fel, în ciuda faptului că Hu ar dori acest lucru, scrie presa americană.

Teorie

Potrivit economistului american Arvind Subramanian, de la Institutul Peterson de Economie Internaţională din Washington, China e deja prima economie a lumii, luând în calcul paritatea puterii de cumpărare (costul diferit al vieţii în cele două ţări). FMI şi Banca Mondială dezmint această teorie. 

Proteste la Casa Albă

Câteva sute de chinezi şi tibetani au manifestat ieri în faţa Casei Albe. „Suntem aici  pentru a ne cere drepturile", a explicat Liu Tongxing, un lider al Partidului pentru Democraţie în China. Unii purtau banderole prin care îi cereau preşedintelui Obama să-l „admonesteze pe Hu" în timpul discuţiilor oficiale. „Locuim în SUA pentru că în China suntem privaţi de drepturile noastre. Vrem ca şi China să fie ca SUA, unde lumea e liberă să-şi exprime opinia", a adăugat Liu. Manifestanţi tibetani purtau pancarte pe care scria „Tibetul va fi liber". Purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Robert Gibbs, a promis că aceste probleme nu vor fi eludate.

Hu face cumpărături

În timpul vizitei, Casa Albă a declarat că Beijingul va importa mărfuri americane în valoare de 45 de miliarde de dolari. Cifra include un contract de 19 miliarde pentru cumpărarea a 200 de avioane Boeing. China va mai importa produse agricole, echipament de telecomunicaţii şi computere. Acordurile ar putea crea circa 235.000 de joburi în SUA.  Economia Chinei a continuat să duduie, în timp ce SUA se confruntă cu o creştere firavă şi cu o mare rată a şomajului. Deficitul comercial al SUA faţă de China este de 252 miliarde de dolari. SUA acuză Beijingul că îşi meţine valuta la o valoare mică pentru a-şi ieftini exporturile. Chinezii susţin că au lăsat yuanul să se aprecieze în ultimele şase luni, dar americanii spun că procentul (3%) nu e suficient.

Chinezii, la rândul lor, acuză SUA că încearcă să-şi întărească economia prin stimulente financiare şi nu prin măsuri care să crească productivitatea. Oficialii chinezi sunt îngrijoraţi că deficitul în creştere al SUA ameninţă valoarea cantităţii mari de obligaţiuni americane deţinute de Beijing. Acestea au făcut ca rezervele valutare ale Chinei să crească la peste 2,8 trilioane de dolari, mai mult decât toate celelalte ţări luate la un loc. Chinezii se plâng şi de faptul că eforturile lor de a investi în companii de înaltă tehnologie din SUA sunt blocate.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările