UEObserver. Recunoaşterea anexării Înălţimilor Golan, un cadou făcut Rusiei

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Preşedintele american Donald Trump a semnat luni, la Casa Albă, în prezenţa premierului israelian Benjamin Netanyahu, decretul prin care recunoaşte oficial suveranitatea Israelului asupra Înălţimilor Golan.
Preşedintele american Donald Trump a semnat luni, la Casa Albă, în prezenţa premierului israelian Benjamin Netanyahu, decretul prin care recunoaşte oficial suveranitatea Israelului asupra Înălţimilor Golan.

Recunoaşterea anexării Înălţimilor Golan ar putea fi un cadou făcut Rusiei în războiul ei cu Ucraina, precum şi o nouă lovitură dată politicii externe a UE în teatrul geopolitic mai general, au avertizat unii experţi, citaţi de UEObserver.

Poziţia autentică a Rusiei, "nerostită deocamdată este: dacă America poate recunoaşte drept legitimă ocuparea de către Israel a Înălţimilor Golan, de ce nu poate face toată lumea acelaşi lucru în privinţa ocupării de către noi a Crimeii?", a scris vineri John R. Schindler, un analist american de securitate, în revista americană conservatoare lunară Spectator.

Konstantin Kosaciov, şeful Comisiei pentru afaceri externe din Consiliul Federaţiei (camera superioară a parlamentului rus), a apreciat că după declaraţia preşedintelui SUA, Donald Trump, privind necesitatea recunoaşterii suveranităţii Israelului asupra părţii ocupate de către acesta în platoul Golan sirian, „orice fel de demagogie privind anexarea Crimeii de către Rusia trebuie considerată neîntemeiată“, informează agenţia de presă rusă oficială TASS.

„După 52 de ani, a venit timpul ca SUA să recunoască pe deplin suveranitatea Israelului asupra platoului Golan, care are o importanţă strategică pentru statul israelian şi stabilitatea regională“, a declarat Donald Trump într-o postare pe Twitter joi. Aceasta este partea cucerită şi apoi anexată de către Israel din platoul Golan al Siriei în urma Războiului de şase zile din 1967.

„Este o demonstraţie clară a regulilor după care intenţionează să joace SUA - pe cine dorim pe aceia îi recunoaştem. Fie că este vorba de o capitală, un teritoriu sau de preşedintele altui stat. Prin urmare, orice fel de demagogie despre anexarea Crimeii şi alte "ocupaţii" îşi pierd orice temei din acest moment: devine clar că Peninsula Crimeea (la fel ca Abhazia, Osetia de Sud, Transnistria) nu este recunoscută, în timp ce Înălţimile Golan şi Kosovo sunt recunoscute după un singur criteriu - pentru noi aceasta rentează“, susţine Kosaciov într-o postare pe pagina sa de Facebook.

Potrivit acestuia, afirmaţia preşedintelui SUA nu a luat prin surprindere pe nimeni, având în vedere 'poziţia pro-Israel la vedere' a liderului american, care a recunoscut deja Ierusalimul drept capitală a Israelului, contrar poziţiei comunităţii internaţionale şi a ONU.

Rusia şi-a alipit peninsula Crimeea în martie 2014 după accederea forţelor prooccidentale la putere la Kiev, ca urmare a unei mişcări de contestare fără precedent în Ucraina împotriva regimului preşedintelui prorus Viktor Ianukovici. Acesta din urmă a şi fugit la Moscova. Ucraina şi Occidentul nu recunosc această alipire ca urmare a unui referendum contestat, întrucât a avut loc sub presiunea militarilor ruşi în peninsula capturată, calificând-o drept o „anexare“, termen respins de Moscova în raport cu Crimeea. 

Diplomaţia franceză a transmis că recunoaşterea suveranităţii Israelului asupra Platoului Golan ar fi „contrară dreptului internaţional“.

Într-un comunicat al purtătorului său de cuvânt, Ministerul francez de Externe a reamintit că „Platoul Golan este un teritoriu ocupat de către Israel din 1967“. „Franţa nu recunoaşte anexarea israeliană din 1981“, a precizat el.

„Această situaţie a fost recunoscută ca nulă şi neavenită în mai multe rezoluţii ale Consiliului de Securitate al ONU, îndeosebi în Rezoluţia 497 a Consiliului de Securitate al ONU“, a mai spus sursa.

„Recunoaşterea suveranităţii israeliene asupra Platoului Golan, teritoriu ocupat, ar fi contrară dreptului internaţional, îndeosebi obligaţia pentru statele membre de a nu recunoaşte o situaţie ilegală“, conchide comunicatul.

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat duminică că ţara sa va aduce problema Înălţimilor Golan în atenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite, relatează Reuters.

Într-un interviu acordat agenţiei TGRT Haber, Erdogan a afirmat că declaraţia preşedintelui Donald Trump privind Înălţimile Golan este un "cadou" pentru premierul Benjamin Netanyahu înainte de alegerile din Israel.

   

Arabia Saudită, Bahrain, Qatar şi Kuweit au respins decizia SUA de a recunoaşte suveranitatea israeliană asupra Înălţimilor Golan, teritoriu capturat de Israel de la Siria în 1967 şi anexat în 1981, scrie Reuters.

Cele patru state din Golf, aliate regionale ale Statelor Unite, au criticat decizia lui Donald Trump şi au afirmat că teritoriul este pământ arab ocupat.

„Va avea efecte negative semnificative asupra procesului de pace din Orientul Mijlociu şi asupra securităţii şi stabilităţii din regiune”, se arată într-un comunicat publicat în agenţia de stat a Arabiei Saudite, SPA.

Recunoaşterea suveranităţii israeliene este descrisă în comunicat ca fiind o încălcare clară a Cartei ONU şi a dreptului internaţional.

Kuweit şi Bahrain au informat că regretă decizia iar Qatarul a cerut Israelului să îşi încheie ocupaţia şi să respecte rezoluţiile internaţionale.

Ministrul de externe al Siriei, Walid al-Moualem, a declarat luni că "indiferent câţi ani au trecut, faptul că Golanul este un teritoriu sirian ocupat nu se va schimba" şi a avertizat că recunoaşterea de către Washington a suveranităţii israeliene asupra Înălţimilor Golan va izola Statele Unite, transmite Reuters, care preia televiziunea naţională siriană.

Statutul juridic al Înălţimilor Golan rămâne neschimbat după decizia preşedintelui american, Donald Trump, de a recunoaşte "suveranitatea" Israelului asupra acestui teritoriu din Orientul Mijlociu, a afirmat luni purtătorul de cuvânt al ONU, Stéphane Dujarric, relatează AFP.

"Pentru secretarul general (Antonio Guterres), este clar că statul Înălţimilor Golan nu s-a schimbat. Politica ONU faţă de Înălţimile Golan vine din rezoluţiile adoptate de Consiliul de Securitate, iar această politică, din nou, nu s-a schimbat", a subliniat el în briefingul de presă cotidian.

Prevăzute de multă vreme, consultările cu uşile închise ale Consiliului de Securitate privind forţa ONU (UNDOF) desfăşurată pe Înălţimile Golan urmează să se ţină miercuri la New York. Începând de marţi, o reuniune lunară publică a Consiliului asupra Orientului Mijlociu va permite, de asemenea, membrilor instanţei ONU să discute despre decizia americană.

În cursul consultărilor de miercuri, poziţia SUA cu privire la viitorul UNDOF, al cărei mandat se încheie în iunie, va fi "interesantă" de ascultat, a afirmat un diplomat pentru care o menţinere a forţei nu va mai putea fi compatibilă cu noua politică americană atribuind acest teritoriu Israelului.

UNDOF (Forţa ONU de observare pentru dezafectare), al cărei cost anual este de circa 60 de milioane de dolari, numără o mie de Căşti Albastre. Acestea au ca misiune, din 1974, să controleze o zonă tampon demilitarizată pe Înălţimile Golan.

La ONU, rezoluţie care reînnoieşte regulat mandatul UNDOF are particularitatea (unică pentru operaţiunile de pace) de a fi redactată anual de Statele Unite şi Rusia în comun.

Preşedintele american Donald Trump a semnat luni, la Casa Albă, în prezenţa premierului israelian Benjamin Netanyahu, decretul prin care recunoaşte oficial suveranitatea Israelului asupra Înălţimilor Golan.

Netanyahu, aflat în campanie electorală, a declarat că Israelul "nu va renunţa niciodată" la cea mai mare parte a teritoriului sirian Golan, capturat în timpul Războiului de Şase Zile din 1967 şi anexat în 1981.

În lume



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite