UE cere încetarea confruntărilor armate din Etiopia: Sute de civili masacraţi şi zeci de mii de persoane refugiate într-o ţară vecină

FOTO EPA-EFE

Confruntările dintre armata etiopiană şi forţele rebele din regiunea Tigray destabilizează în mod grav estul Africii şi trebuie să înceteze, a declarat marţi seara şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell.

De la începutul confruntărilor în Tigray, la 4 noiembrie, sute de persoane au fost ucise şi peste 41.000 de oameni s-au refugiat în Sudan.

„Mi-am exprimat îngrijorarea profundă faţă de agravarea violenţelor interetnice, faţă de numeroasele victime, precum şi faţă de încălcările drepturilor omului şi ale dreptului umanitar internaţional”, a afirmat Borrell, citat într-un comunicat de presă preluat de Reuters.

Guvernul etiopian prezintă situaţia din Tigray drept o problemă internă de aplicare a legii, poziţie reafirmată miercuri de premierul Abiy Ahmed. „Respingem orice interferenţă în afacerile noastre interne”, a spus acest laureat cu Premiul Nobel pentru Pace.

Ahmed le-a acordat duminică seara un termen de 72 de ore forţelor rebele din Tigray pentru a se preda. În caz contrar, Guvernul central intenţionează să lanseze o ofensivă asupra Mekelle, reşedinţa acestei regiuni din nord-estul Etiopiei situate la graniţa cu Eritreea şi Sudan.

Conflictul din Tigray a izbucnit la 4 noiembrie, după ce Abiy Ahmed le-a ordonat soldaţilor din nordul ţării să reprime o revoltă, conform aprecierii sale, a Frontului de Eliberare Populară din Tigray (TPLF).

Desemnat drept grupare rebelă, TPFL este şi formaţiunea politică aflată la conducerea regiunii.

În timp ce Abiy Ahmed acuză TPLF de trădare, liderul acestei grupări susţine la rândul său că se confruntă cu o răzbunare pentru faptul că a organizat alegeri locale în septembrie în pofida amânării scrutinului la nivel naţional din cauza pandemiei de COVID-19. TPLF a câştigat detaşat scrutinul din Tigray.

TPLF a dominat multă vreme politica Etiopiei, dar situaţia s-a schimbat odată cu sosirea la putere, în 2018, a lui Abiy Ahmed, văzut drept un reformator. Acesta a intrat în conflict cu elitele din Tigray şi l-ea exclus din instituţiile guvernamentale.

În 2019, Abiy Arhmed a primit Premiul Nobel pentru Pace pentru reglementarea conflictului cu Eritreea. Însă acordul de pace cu ţara vecină pare acum în pericol, mai ales că veştile din Tigray sunt înspăimântătoare.

Conform Comisiei Etiopiene a Drepturilor Omului (EHRC), independentă din punct de vedere administrativ dar al cărui director, Daniel Bekele, a fost numit de Abiy Ahmed, cel puţin 600 de civili au fost ucişi în cursul unui „masacru atroce” comis de o miliţie din Tigray pe 9 noiembrie la Mai Kadra. Victimele sunt lucrători sezonieri din afara regiunii, potrivit raportului.

Amnesty International a informat deja că „probabil sute” de civili - etnici amhara şi wolkait - au fost înjunghiaţi sau ucişi cu topoare la Mai Kadra. Autorii masacrului ar fi membri ai miliţiei „Samri”, formată din tineri sprijiniţi de forţele de securitate locale loiale TPLF.

ONU a cerut efectuarea unei anchete independente asupra faptelor de la Mai Kadra.

În trei săptămâni de ostilităţi, peste 40.000 de etiopieni s-au refugiat în Sudan, iar o nouă presiune migratorie asupra Europei nu este exclusă în condiţiile în care conflictul riscă să devină de lungă durată.

„Suntem un popor cu principii şi pregătiţi să murim pentru a apăra dreptul de a ne administra regiunea”, a răspuns liderul TPFL, Debretsion Gebremichael, la avertismentul primit din partea lui Abiy Ahmed.

Deşi Ahmed spune că îi va elimina imediat pe rebelii din TPFL, specialiştii militari sunt de părere că estimarea premierului etiopian este eronată. Potrivit lor, TPFL dispune de combatanţi căliţi în războaie şi cu experienţă în tactici de gherilă. Ori gruparea a fost decisivă în prăbuşirea regimului Mengitsu, în 1991, şi a constituit - până la sosirea lui Ahmed la putere - coloana vertebrală a armatei etiopiene.