Tutun modificat, pentru medicamente ieftine anti-SIDA

0
Publicat:
Ultima actualizare:

"Farmacultura" este ultimul front în războiul pe tema organismelor transgenetice Cultivarea plantelor modificate genetic ar putea furniza medicamente şi vaccinuri ieftine pentru ţările

"Farmacultura" este ultimul front în războiul pe tema organismelor transgenetice

Cultivarea plantelor modificate genetic ar putea furniza medicamente şi vaccinuri ieftine pentru ţările în curs de dezvoltare. Există însă o mare problemă: aceea că ar putea ajunge în lanţul alimentar.

Laboratorul, situat pe acoperişul Spitalului "Saint George's", din sudul Londrei, nu are ferestre, iar la deschiderea uşii, aerul este uşor aspirat în interior, din cauza unei diferenţe de presiune create artificial. Măsura este luată în scopul securităţii, deoarece aici se cultivă una dintre cele mai controversate plante: tutun căruia i se adaugă o genă conţinută în alge. O scăpare a sporilor în atmosferă ar fi un dezastru de PR pentru specialiştii care lucrează aici. În interiorul celulelor tutunului, ADN-ul străin forţează planta să producă o proteină care reprezintă un medicament puternic împotriva virusului HIV. Specialiştii spun că acest medicament, şi altele similare, ar putea salva milioane de vieţi în ţările în curs de dezvoltare. Ei argumentează că metodele convenţionale de fabricare a medicamentelor anti-SIDA sunt costisitoare. Din plante, medicamentul poate fi extras la un cost mult mai mic, astfel încât se poate economisi o avere, iar acest tratament poate fi oferit oamenilor din ţările sărace.

Experimente reuşite pe maimuţe

Medicamentul anti-HIV produs la Londra din tutun se numeşte cyanovirin-N şi acţionează prin împiedicarea virusului să pătrundă în celulele umane. Experienţele pe maimuţe, care au aceeaşi fiziologie reproductivă ca şi oamenii, au demonstrat că medicamentul poate reduce semnificativ transmiterea virusului prin actul sexual. Echipa de savanţi de la Spitalul "St. George's", condusă de profesorul Julian Ma, vrea să producă o cremă ce poate fi aplicată de femei în ţările unde bărbaţii nu vor să folosească prezervative. Femeile din Africa Subsahariană nu îşi pot permite cheltuieli mari în acest scop, iar plantele modificate genetic le oferă medicamentul la preţuri extrem de mici. Prof. Ma crede că cinci tone de cyanovirin-N ar fi necesare pentru ca circa 10 milioane de femei să aibă două doze pe săptămână - o cantitate ce depăşeşte cu mult capacităţile convenţionale de producere a medicamentelor. Aceeaşi echipă cultivă tutunul modificat la o fermă din Kent, în sere ultrasecurizate, cu pereţi foarte rezistenţi. Este echivalentul botanic al camerelor folosite pentru producerea armelor biologice.

Cartofii, vaccin hepatic

Nu este singurul caz în care se experimentează folosirea recoltelor modificate genetic pe post de fabrici de medicamente, proces numit "farmacultură". În lume există culturi de plante cărora li s-au adăugat gene care le ajută să producă anticorpi, folosite în vaccinuri împotriva unor boli, precum rabia şi hepatita B, sau pentru suplimente alimentare.

De exemplu, numai 100 hectare de cartofi modificaţi genetic ar putea produce destul vaccin împotriva hepatitei B pentru a proteja întreaga populaţie din Asia de Sud-Est de această boală timp de un an. Fabricile de medicamente nu au arătat mare interes în această tehnologie, sectorul fiind apanajul cercetării universitare şi al unor mici companii. Progresul este lent şi niciun medicament produs prin farmacultură genetic nu a fost încă licenţiat. Primul va fi produs probabil în SUA, unde există mai puţini opozanţi, iar recoltele transgenetice, precum porumbul sau bumbacul, sunt cultivate deja pe scară largă. Compania californiană Ventria Bioscience, care cultivă orez cu gene umane, a primit recent permisiunea de a cultiva acest produs pe 200 de hectare în Kansas. Planta produce proteine antibacteriene care se găsesc în laptele uman şi în salivă, şi ar putea ajuta în tratamentul diareei, o boală ce face multe victime între copiii din ţările africane. Producţia ar fi suficientă pentru testele clinice în vederea licenţierii.

Riscuri de contaminare în lanţul alimentar

Specialiştii se tem că plantele modificate genetic s-ar putea reproduce cu ajutorul rudelor lor sălbatice sau cultivate şi ar putea crea un dezechilibru în bazinul genetic natural. Astfel, ele şi-ar putea găsi drum în lanţul alimentar, expunând populaţia unor doze necontrolate de potenţiale droguri. Savanţii GM încearcă acum producerea unor tehnologii pentru a opri contaminarea culturilor, prin polenizare. Între acestea sunt markerii fluorescenţi pentru a identifica seminţele străine şi trucurile genetice pentru a împiedica genele străine să ajungă în polen. Profesorul Ma este împotriva argumentelor etice. El spune că medicamentele din culturi modificate genetic nu sunt o noutate. Hormonii de creştere şi insulina, care se administrează de circa 25 de ani milioanelor de diabetici, sunt obţinuţi prin adăugarea unor gene umane în bacterii.

În lume



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite