Turcia în Siria: preluarea operaţiunii antiteroriste şi trimiterea militarilor SUA acasă

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Izolată pe plan mediatic şi blamată pentru incursiunea sa în Nord-estul Siriei şi atacurile împotriva gherilelor şi civililor kurzi, Turcia are propria sa naraţiune în legătură cu perspectivele situaţiei din Siria, care se aşază pe liniile majore de raţionalitate occidentală şi pe ţintele stabilite deja de către NATO şi UE în regiune:

combaterea terorismului, cu precădere Daesh autointitulată Stat Islamic; menţinerea şi întărirea NATO prin închiderea prăpăstiilor între interesele existenţiale turce legate de forţele de autoapărare kurde PYD/YPG asociate cu PKK-ul intern şi alianţa americao-kurdă împotriva ISIS; asumarea responsabilităţilor regionale de către aliaţii NATO şi eliberarea militarilor americani care să revină acasă; readucerea acasă a refugiaţilor sirieni din Turcia şi de aiurea, blocând revărsarea lor către Europa şi chiar creând condiţiile reîntoarcerii lor în Siria, în zona tampon de Securitate turcă.

Naraţiunea turcă merită să facă parte din suma informaţiilor ce inundă piaţa media după lansarea operaţiunii pe teren pentru a echilibra acuzaţiile de epurare etnică a kurzilor şi masacru în nord-estul Siriei, acuzaţii lansate de comandanţii kurzi, dar şi pentru a avea referenţialul de comparaţie între intenţiile afirmate şi raţiunile turce şi acţiunile reale din teren ale Armatei turce şi Armatei Siriene Libere, pro-turce, care se confruntă cu Forţele Democratice Siriene, majoritar kurde, din regiunea în cauză.

Susţinerile turce provin din declaraţiile Preşedintelui Recep Tayyip Erdogan, din cele ale lui Fahrettin Altun, directorul de comunicare al Turciei şi din cele ale Ministrului turc al Afacerilor Externe, Mevlüt Çavuşoğlu. Merită să aşezăm cap la cap susţinerile turce pentru ca ulterior să putem verifica, faptic, aceste susţineri cu realitatea trecută şi viitoare de pe teren, din Siria.

America a ales între turci şi kurzi aliatul său din NATO

Prima susţinere relevantă a Turciei este că în discuţia telefonică de duminică, 6 octombrie între preşedintele Erdogan şi preşedintele Trump a fost acceptat un transfer de responsabilităţi şi de conducere a campaniei anti-teroriste împotriva Stat Islamic de la SUA la Turcia. Pe această bază s-a produs trecerea frontierei de către armata turcă împreună cu Armata Siriană Liberă, o fracţiune anti-Assad găzduită în Turcia, pregătită şi antrenată, care intră acum pe teritoriul sirian, fiind majoritar sunnită, turcomană şi arabă ca reprezentare. Naraţiunea mai cuprinde afirmaţia că oficialii americani, inclusiv un Secretar al Apărării, au acceptat că PYD/YPG e o prelungire a PKK - recunoscută drept organizaţie teroristă - şi că “au părut a fi de acord” cu eliminarea zonei controlate de gherilele kurde la frontiera cu Turcia.

Turcia susţine că, astfel, “alianţa tactică” SUA- YPG/PYD se încheie iar SUA alege varianta de aşteptat, aliatul său din NATO. Alegerea era evidentă deoarece relaţia dintre cele două state datează de mai bine de 67 de ani şi profunzimea legăturilor este extrem de puternică. În plus, turcii au un interes existenţial în regiune – atacurile teroriste kurde peste graniţă, în afirmaţii publice, perspectiva organizării unei structuri protostatale sau chiar statale kurde la frontiera sa, contiguu cu kurzii turci, de unde ameninţarea separatistă în Turcia însăşi, ca interese neafirmate explicit – în timp ce SUA au doar interese strategice – combaterea terorismului Daesh-Stat Islamic - pe care Turcia înţelege să le asume şi să le satisfacă.

Obiectivul declarat al Turciei este neutralizarea ameninţărilor de lungă durată împotriva cetăţenilor turci şi eliberarea populaţiei locale de conducerea lorzilor războiului kurzi. Turcia nu a acceptat niciodată un coridor condus de un grup terorist la graniţa sa, susţine ministrul de Externe Ceavusoglu. Turcia joacă credibilitatea şi legitimitatea preluării operaţiunii anti- Stat Islamic prin invocarea zecilor de victime ale Daesh-Stat Islamic în atacuri pe propriul său teritoriu, capturarea acestora şi menţinerea în spatele gratiilor prin sprijinul acordat Armatei Siriene Libere. Turcia a luat act de schimbarea de obiectiv a YPG-forţelor de autoapărare kurde – care vizează combaterea armatei turce, abandonând lupta cu ISIS.

De altfel, Turcia pune la îndoială lupta reală cu organizaţia teroristă a forţelor de autoapărare kurde. Ankara reproşează PYD/YPG că face contrabandă cu explozibili către PKK, prin săparea tunelurilor pe pământ turcesc, şi că nu luptă pe deplin cu ISIS, fiind prinşi în timp ce conduceau prizonieri Daesh către Turcia iar în noiembrie 2017, un acord secret între Forţele Democrate Siriene a permis şi transportat direct sute de terorişti ai Stat Islamic care au scăpat în timpul operaţiunii de coaliţie pentru a elibera oraşul Raqqa.

Zona sigură turcă din Nordul Siriei: o zonă tampon faţă de gherilele kurde, destinată revenirii refugiaţilor sirieni

Turcia susţine transparenţa operaţiunii sale, anunţată şi planificată cu mult timp înainte, consultată cu partenerii şi aliaţii săi, dar, în fapt, cu toate forţele prezente în Siria şi cu interese acolo, anunţată de către preşedintele Erdogan de la tribuna ONU în urmă cu nici o lună. Cauzele migraţiei ilegale şi a radicalizării pot fi abordate şi tratate în regiunea de siguranţă, unde s-ar reîntoarce grupările turcomane şi arabe alungate de YPG/PYD kurde la preluarea regiunii(inclusive 300.000 de kurzi care nu-i acceptau, găzduiţi în Turcia) Ei ar reveni pe pământurile natale, şi ar reechilibra şi situaţia în viitoarea Sirie, blocând separatismul kurd şi, în egală măsură, echilibrând din nou raportul originar etnic şi sectar în Siria lui Assad, cu majoritatea sunnită în faţa minorităţii allawite, şi o reprezentare corectă în viitoarea Sirie renăscută(cu mesajul implicit al perspective democratice ale eliminării lui Al Assad)

Fără a face din acest motiv o motivaţie directă, Turcia ar crea o zonă tampon de 20 mile/30 km de-a lungul frontierei sale care ar bloca posibilitatea ca tirurile cu rachete să ajungă peste graniţă, în oraşele Turciei, cum s-a întâmplat, din cauza razei limitate de acţiune a acestor arme aflate în posesia gherilelor kurde. În rest sunt aşteptate relocări a 2 milioane de sirieni, iar dacă aria se extinde la nivelul Deir Ez Zor-Raqqa, ar putea fi relocate 3 milioane, adică şi refugiaţii ajunşi ilegal în Europa sau care doresc să se reîntoarcă. Mesajul e mai mult decât transparent şi contrabalansează anunţul/ameninţare privind deschiderea uşilor pentru migraţie dacă este taxată operaţiunea turcă drept ofensivă şi de agresiune de către europeni, şi reafirmă asumarea de către Turcia a rolului strategic şi istoric de pavăză a revărsării Orientului Mijlociu către Europa, pentru care neasumarea responsabilităţii ar justifica apariţia unui stat kurd în Sudul Turciei care să îndeplinească acest rol.

Turcia îşi afirmă strategia pentru Siria întreagă de a se baza pe administraţii locale alese şi de reconstrucţie a statului sirian şi a legitimităţii conducerii pe această bază şi menţionează legitimitatea sa în această materie prin administraţiile în zone majoritar kurde supervizate de Turcia în Afrin şi Jarablus, menţinând majoritatea kurdă, fără a modifica baza etnică(în subsidiar reproşul făcut kurzilor care, în zonele controlate, ar fi schimbat compoziţia etnică). Turcia îşi asumă menţinerea zonei tampon stabilă şi sigură şi autoguvernarea siriană prin consiliile locale alese democratic.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite