Trump, la ora bilanţului după turneul de 12 zile în Asia: mult fast, fără progrese majore în probleme-cheie, cu o strategie confuză

Donald Trump a părăsit marţi Manila, după un turneu de 12 zile „foarte reuşit, în opinia sa, în Asia, primul în această regiune de când se află la Casa Albă. Însă preşedintele american a avut o strategie confuză şi nu a obţinut vreun progres major în probleme-cheie, comentează AFP.

Avionul prezidenţial Air Force One a părăsit Aeroportul Internaţional Ninoy Aquino  marţi după-amiaza (ora locală), la capătul acestui lung periplu care l-a purtat pe Trump în cinci ţări - Japonia, Coreea de Sud, China, Vietnam şi Filipine.

„Mi-am făcut mulţi prieteni la cel mai înalt nivel“, le-a spus preşedintele american jurnaliştilor cu puţin timp înainte de plecare.

„Am muncit cu toţii din greu şi cred că roadele muncii noastre vor fi incredibile“, a adăugat el.

În fiecare etapă a voiajului său în Asia, Donald Trump a evocat dosarul nord-coreean şi şi-a subliniat voinţa de a reechilibra schimburile comerciale cu această regiune a lumii, pledând în favoarea unui acces mai bun pe pieţele asiatice a întreprinderilor americane.

Trump şi-a făcut marţi o foarte scurtă apariţie la summitul Asiei de Est (EAS), dar a plecat înainte de tradiţionala fotografie de familie cu toţi liderii şi de ceremonia de deschidere.

Evocându-şi întâlnirea de luni cu omologul său filipinez Rodrigo Duterte, el s-a felicitat că a marcat o ruptură cu predecesorul său Barack Obama, care a avut, în opinia sa, „prea multe probleme cu Manila“.

„Este foarte important să avem relaţii bune cu Filipinele şi aşa este cazul“, a subliniat el.

Sângerosul „război împotriva drogurilor“ purtat cu metode expeditive de către preşedintele filipinez - despre care Trump nu a spus un cuvânt - plasează Manila în centrul unui val de critici pe scena internaţională.

În urmă cu un an, la summitul Asociaţiei Naţiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN), care a avut loc în Laos, Barack Obama şi-a anulat întâlnirea privată cu acesta, după ce Duterte la catalogat drept „fiu de curvă“.

Casa Albă dă asigurări că problema drepturilor omului a fost „scurt“ evocată tête-à-tête de cei doi lideri, însă preşedinţia filipineză a dat asigurări că nu a fost deloc aşa.

O strategie confuză

Potrivit AFP, turneul lui Trump în Asia a avut loc fără incidente, dar şi fără un progres major în probleme-cheie.

Liderii din regiune au rivalizat în eforturile de a flata un preşedinte american cunoscut ca fiind sensibil la onoruri şi fast. „A fost un covor roşu cum n-a văzut nimeni vreodată“, a povestit Trump, încântat.

Golf şi dineu de gală la Tokyo, operă şi Oraşul Interzis la Beijing, un toast prezidenţial la Seul în cinstea unui bărbat care „îi redă deja Americii grandoarea sa“. Locatarul Casei Albe, novice în diplomaţie şi neobişnuit cu deplasările lungi, a evitat paşii greşiţi şi a părut mai degrabă relaxat. Însă, dincolo de pozele alese cu grijă, rămân întrebări în ceea ce priveşte impactul concret al acestui turneu, comentează AFP.

Din Tokyo până în Manila, trecând prin Seul, Beijing şi Da Nang, liderul de la Casa Albă a repetat două priorităţi: accentuarea presiunilor asupra ameninţării nucleare nord-coreene şi un acces mai bun la pieţele asiatice pentru întreprinderile americane.

Însă bilanţul acestor 12 zile ar putea rămâne sărac.

„Dacă veţi compara perioada de dinaintea şi cea de după turneul asiatic al lui Trump, veţi vedea că nimic nu s-a schimbat în mod real“ asupra dosarului nord-coreean, spune pentru AFP Go Myong-hyun de la Asian Institute, un centru de reflecţie cu sediul la Seul. Beijingul, primul partener economic al Phenianului, „nu a promis nimic nou şi îşi menţine poziţia“, rezumă analistul.

În opinia lui Ryan Hass, fost consilier pentru Asia al lui Barack Obama, turneul lui Trump a întărit impresia că „regiunea merge înainte şi accelerează, în timp ce Statele Unite privesc în urmă“. El menţionează în special decizia celor 11 ţări din Asia-Pacific în vederea prelungirii acordului de liber-schimb (TPP), pe care Trump l-a abandonat brusc. Sau apelurile liderului chinez Xi Jinping pentru o „globalizare ireversibilă“, ce contrastează cu naţionalismul economic promovat de omologul său american.

Marea întrebare rămâne asupra referirii la o „regiune India-Pacific liberă şi deschisă“, un concept care necesită încă o dezvoltare.