INFOGRAFIE Trump nu a luat încă decizia de a lovi în Siria. Pentagonul continuă pregătirile de război

Preşedintele SUA, Donald Trump

Preşedintele Donald Trump, care şi-a reunit, ieri, echipa de securitate naţională, n-a tranşat, deocamdată, problema loviturilor aeriene în Siria, dar Pentagonul continuă pregătirile de război şi ar fi stabilit şi ţintele pe care urmează să le lovească.

Reuniunea de ieri după-amiază a principalilor consilieri pentru securitate naţională ai preşedintelui Trump s-a încheiat fără a fi fost luată decizia unui atac împotriva regimului Assad - a arătat într-o declaraţie purtătoarea de cuvânt a Casei Albe,

"Preşedintele Trump tocmai a încheiat o întâlnire cu echipa sa de securitate naţională în care a fost discutată situaţia din Siria. Nu a fost luată nicio decizie finală. Continuăm să analizăm informaţiile şi suntem implicaţi în conversaţii cu partenerii şi aliaţii noştri", a spus, joi, Sarah Huckabee Sanders.

Ea a precizat că ceea ce reflectă îngrijorările Pentagonului este faptul că o campanie concertată de bombardamente a Occidentului ar putea escalada într-un conflict mai amplu cu Rusia şi Iranul.

În audierile de ieri din Congres, secretarul apărării, Jim Mattis, a încercat să tempereze retorica, deşi preşedintele Trump a promis încă o dată că un atac va avea loc destul de curând.

“Nu suntem angajaţi pe teren acolo, deci nu vă pot spune că avem dovezi, deşi avem informaţii media şi de pe media socială care arată că a fost folosit gaz florin sau gaz sarin. Avem o preocupare tactică care îi priveşte pe civilii nevinovaţi pe care încercăm să-i protejăm, iar la nivel strategic încercăm ca situaţia să nu scape de sub control“, a spus şeful Pentagonului.

Secretarul apărării a cerut prudenţă şi luarea în considerare a unei strategii mai ample, inclusiv în ce priveşte încercarea de a obţine mai multe angajamente din partea aliaţilor. Jim Mattis a spus că un răspuns militar la atacul din Duma trebuie echilibrat, din perspectiva ameninţării izbucnirii unui război mai amplu şi că Pentagonul va notifica Congresul înaintea oricărui atac împotriva guvernului sirian.

Mattis a mai  vorbit şi despre necesitatea protecţiei militarilor americani prezenţi în Siria de un eventual atac cu armele chimice care reprezintă un motiv suficient pentru ca preşedintele SUA, Donald Trump, să ia decizia cu privire la utilizarea forţei contra regimului Assad.

"Avem unităţi pe teritoriul Siriei… Iarăşi, e vorba de apărarea forţelor noastre. Nu cred că ar trebui să aşteptăm când împotriva noastră vor fi utilizate arme chimice", a spus el, fiind întrebat de un congresman despre temeiurile juridice pentru o intervenţie militară a SUA în această ţară, drept răspuns la utilizarea unor arme chimice.

În acelaşi timp, Mattis a reamintit că preşedintele american ar putea lua decizia cu privire la declanşarea operaţiunii militare fără consultarea Congresului.

Consultări Trump - May

Preşedintele american Donald Trump şi premierul britanic Theresa May au discutat telefonic, joi, şi au convenit asupra necesităţii unui răspuns internaţional pentru descurajarea folosirii armelor chimice de către regimul sirian condus de Bashar al-Assad, relatează  Reuters.

Potrivit unui comunicat al Cabinetului premierului Marii Britanii, Trump şi May "au convenit că regimul Assad a stabilit un model de comportament periculos în ceea ce priveşte utilizarea armelor chimice".

Liderii celor două state aliate consideră că "este vital ca utilizarea armelor chimice să nu rămână necontestată" şi pledează pentru "necesitatea de a descuraja utilizarea în continuare a armelor chimice de către regimul Assad".

Donald Trump şi Theresa May au stabilit să continue colaborarea pentru un "răspuns internaţional" la presupusul atac chimic din oraşul sirian Duma.

Miniştrii britanici din Guvernul condus de către Theresa May au convenit, joi, asupra "nevoii de a lua măsuri" în Siria, pentru a descuraja folosirea armelor chimice de către regimul sirian, potrivit unui comunicat al guvernului de la Londra, relatează site-ul BBC News.

Pentagonul a ales ţintele pe care le va lovi în Siria

Chiar dacă preşedintele SUA nu a luat încă decizia unui interventii militare în Siria, ca răspuns la presupusul atac chimic din oraşul sirian Duma, comandamentul american a ales deja opt ţinte potenţiale pe care rachetele sale le vor lovi în cazul în care Trump decide să folosească forţa,informează postul de televiziune american CNBC.

Potrivit canalului, ar fi vizate două aerodromuri militare, un centru de cercetare ştiinţifică şi o presupusă uzină chimică. CNBC nu precizează în ce zone ale Siriei se află aceste potenţiale ţinte.

Avioane americane de renunoaştere, în apropierea bazelor ruseşti din Siria

În plus,  marina americană a decis să trimită şapte avioane de recunoaştere pentru a monitoriza  bazele ruseşti din Siria. Şapte avioane militare americane au efectuat misiuni de recunoaştere în estul Mediteranei, în apropierea coastei siriene, unde se află baza aeriană rusească Hmeimim şi baza navală Tartous, informează Mil Radar.

Şase aeronave ale Marinei SUA de tip Poseidon P-8A au decolat de la baza aeriană Sigonella din Sicilia şi o aeronavă de recunoaştere radio EP-3E Aries II de la o bază din Creta pentru a efectua misiuni de recunoaştere în apropierea coastelor siriene.

Pentru evitarea unei escaladări nedorite, americanii şi ruşii au activat canalul de comunicare pentru situaţii de criză. În plus, aşa cum au făcut şi în aprilie anul trecut, Statele Unite vor anunţa Moscova ce ţinte ar putea bombarda.

SUA şi-au anunţat deja intenţia de a se retrage cât de curând posibil din Siria, probabil în lunile următoare, şi, pe plan intern, în America nu există apetit pentru încă o implicare într-un conflict de durată în Orientul Mijlociu.

La rândul ei, Rusiei i-a convenit să-şi afişeze în Siria noile arme şi influenţa internaţională, dar nu este dornică de o confruntare ochi pentru ochi cu trupele americane, mai bine echipate şi antrenate.

Este, aşadar, cât se poate de plauzibil ca Moscova şi Damascul să-i lase pe americani să atace orice ţintă doresc şi să aştepte cu braţele încrucişate până când atenţia lui Donald Trump va fi deturnata către altă direcţie, iar America se va retrage cu totul din Orientul Mijlociu.

De ce dispune Rusia în Siria

Americanii sunt precauţi în ceea ce priveşte capacităţile militare ale Rusiei în Siria, după ce Moscova a ameninţat că va distruge rachetele în caz de atac al SUA împotriva unor obiective siriene. Potrivit Reuters, citat de europa liberă, Rusia are un sistem avansat de platforme de lansare instalate pe camioane este cunoscut că a fost amplasat de ruşi pentru a apăra baza aeriană Hmeymin din provincia siriană Latakia şi facilitatea ei navală de pe coasta Mediteranei, de la Tartus.

Natura mobilă a sistemului face posibilă deplasarea sa rapidă în orice zonă este nevoie. Menite să doboare aparate de aviaţie militară, rachete şi droane, radarul sistemului poate detecta obiective aflate pînă la 600 de km depărtare. Fiecare platformă-camion transportă patru rachete de diferite capacităţi, care pot urmări simultan diferite ţinte. Privite cu seriozitate de NATO, sistemele S-400 nu au fost, totuşi, testate în confruntări militare reale.

Capabile teoretic să intercepteze rachetele de croazieră americane Tomahawk, există un semn de întrebare dacă Moscova are suficiente rachete interceptoare desfăşurate în Siria, pentru a contracara o lansare masivă de rachete. Într-o asemenea situaţie, rachetele ruse ar putea să fie capabile să doboare cîteva din cele americane, dar nu pe toate. Rusia are amplasate în Siria şi versiunea mai veche a sistemului de rachete, S-300.

Sistemul Bastion, considerat că a fost amplast în apropierea bazei navale ruse de la Tartus, este un sistem de apărare avansat de tip mobil, anti-nave şi sol-sol, înarmat cu două rachete. Ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu, a afirmat că sistemul poate lovi ţinte aflate pe mare la o distanţă de 350 de km şi pe uscat pînă la 450 de km. Rusia a folosit deja acest sistem pentru a lansa un atac coordonat împotriva rebelilor din Siria în 2016. Se crede că armata siriană a achiziţionat de la Rusia sistemul Bastion.

Un sistem de rachete sol aer şi anti-artilerie, cu rază de acţiune scurtă pînă la medie s-ar afla atît în posesia trupelor ruse cît şi guvernamentale siriene. Se ştie că a fost amplasat de Rusia la sau în apropierea bazei aeriene de la Hmeynim şi a facilităţii navale de la Tartus. A fost utilizată în luptă pentru doborîrea în Siria a unor droane şi rachete şi sistemul ar fi capabil să doboare rachete de croazieră.

 Rusia are între 10-15 vase militare şi de sprijin desfăşurate pe Marea Mediterană. Ele includ fregatele „Amiral Grigorovici” şi „Amiral Essen”, care sînt înarmate cu rachete de croazieră, şi o serie de submarine. Potrivit unei înalte oficialităţi ruse şi a imaginilor de satelit, cele mai multe dintre vase au părăsit baza navală de la Tartus „pentru propria siguranţă.”

Cotidianul Kommersat a relatat că ele ar participa la un exerciţiu naval de război cu tiruri menite să fie o demonstraţie de forţă în apropierea coastelor siriene. Se spune că Rusia ar fi desfăşurat şi submarinul II-38N cu capacităţi de a vâna aviaţia.

Se estimează că Rusia ar avea zeci de avioane militare şi de elicoptere la baza aeriană Hmeymin din provincia siriană Latakia, care includ avioane de luptă, bombardiere, şi aparate cu rol multiplu. Se relatează, de asemenea, că ruşii folosesc o altă bază siriană pentru înarmarea elicopterelor. Moscova are capacitatea de a mobiliza bombardiere strategice cu rază lungă de acţiune, de pe teritoriul Rusiei, pentru a executa lovituri de bombardament şi tiruri de rachete de croazieră, aşa cum s-a întîmplat deja în trecut de pe nave din Marea Caspică.

Experţi ai OIAC, în drum spre Siria

Experţi ai Organizaţiei pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC) sunt în drum spre Siria unde îşi vor începe activitatea sâmbătă, a anunţat organizaţia joi, potrivit AFP.

Organizaţia "confirmă că echipa de anchetă a OIAC este în drum spre Siria şi îşi va începe activitatea sâmbătă, 14 aprilie 2018", a anunţat aceasta într-un comunicat publicat la sediul său de la Haga, în timp ce Statele Unite şi aliaţii lor acuză regimul că a comis un atac chimic asupra rebelilor aflaţi în oraşul Douma, în apropiere de Damasc, la 7 aprilie.

Confirmarea a intervenit după ce ambasadorul sirian la ONU, Bashar Ja'afari, a anunţat că primii anchetatori ai OIAC sunt aşteptaţi joi şi vineri în Siria.

Două grupuri de specialişti "vor sosi separat în Siria joi, astăzi, precum şi mâine, vineri", a declarat el jurnaliştilor.

OIAC urmează să se reunească luni pentru a discuta despre presupusul atac chimic comis sâmbătă la Douma, soldat cu cel puţin 40 de morţi.

"Vom facilita deplasarea echipei unde doreşte, la Douma, pentru a verifica dacă au fost utilizate substanţe chimice", a declarat Bashar Ja'afari înaintea unei reuniuni cu uşile închise a Consiliului de Securitate, consacrată ameninţării cu o acţiune militară împotriva Siriei, ca represalii la presupusul atac chimic de la Douma.

Reuniunea a fost convocată la solicitarea Boliviei care a sprijinit marţi Rusia - aliat strategic al regimului de la Damasc - cu prilejul votului în Consiliul de Securitate referitor la situaţia din Siria.

Va fi pentru prima dată când un grup de experţi ai OIAC se va deplasa în afara Damascului după 2014. La acea dată, o echipă a organizaţiei a fost ţinta unui atac care a făcut un rănit.

Teama de un război major

Până acum de neconceput, riscul unei confruntări militare între Rusia şi Statele Unite nu a părut niciodată atât de ridicat după Războiul Rece odată cu ameninţarea lui Trump de a bombarda regimul de la Damasc, susţinut puternic de armata rusă, comentează AFP.

„Nu cred că suntem la nivelul crizei rachetelor cubaneze, dar ne apropiem de ea“, apreciază Boris Zilberman, expert în Rusia pentru grupul de presiune conservator Fundaţia pentru apărarea democraţiilor (Foundation for Defense of Democracies).

În aprilie 2017, vizibil mişcat de imaginile cu copii asfixiaţi, Donald Trump a ordonat bombardarea unei baze militare a regiului de la Damasc ca ripostă la un atac chimic precedent.

Atunci, forţele ruse au fost prevenite la timp pentru a se retrage din baza vizată. De data aceasta, experţii apreciază că, pentru a fi eficientă, o ripostă a armatei americane ar trebui să fie mai de amploare decât o singură lovitură care să vizeze o singură ţintă.

„Marea îngrijorare în acest caz o reprezintă mereu greşelile, consecinţele neaşteptate“, avertizează analistul Boris Zilberman.

Deocamdată, Moscova dă asigurări că linia specială dintre militarii ruşi şi americani, stabilită pentru a comunica asupra operaţiunilor lor în Siria cu scopul de a evita incidentele, este încă „în stare activă şi utilizată de ambele părţi“.