Tokes, vicepreşedinte al PE datorită Revoluţiei?

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Eurodeputatul român Laszlo Tokes (UDMR) este pe cale să devină vicepreşedinte al Parlamentului European.

El a fost propus în această funcţie, o premieră pentru grupul românilor în Executivul de la Bruxelles, de grupul
Popularilor Europeni (PPE). PE va vota ocuparea postului de vicepreşedinte al Legislativului european în cadrul şedinţei plenare de săptămâna viitoare, de la Strasbourg.

Tokes îl va înlocui astfel pe eurodeputatul Fidesz, Pal Schmitt, care a fost ales preşedinte al Parlamentului de la Budapesta. Propunerea ca Tokes să devină vicepreşedintele PE a fost susţinută de toţi cei 11 eurodeputaţi ai PDL şi de cei trei eurodeputaţi ai UDMR.

Fostul pastor reformat are sprijinul democrat-liberalilor, deşi la Bruxelles a votat mai mult după politica partidului de guvernământ ungar, Fidesz, decât după cea a colegilor de la PDL. O arată studiul „Europarlamentarii la raport", realizat de Institutul Qvorum în perioada iulie 2009 - aprilie 2010. Datele arată că voturile date de Lazlo Tokes au o compatibilitate cu FIDESZ de 95,8%, iar cu PDL de doar 86,6%.

Prestaţie slabă

Udemeristul îl va secunda pe Jerzy Buzek, şeful PE, deşi, potrivit aceluiaşi studiu, are a cincea cea mai proastă activitate în Parlamentul European din delegaţia României. Europarlamentarul PDL Cristian Preda susţine pe blogul său că Tokes a primit sprijinul popularilor „fiind elogiat ca simbol al luptei anticomuniste". "Revoluţia română produce încă efecte. Ca vicepreşedinte al PE, Tokes poate deveni şi un simbol al reconcilierii româno-maghiare, într-o Europă a toleranţei şi a deschiderii", comentează Preda.

„Intimidare" din partea româniei

Luna trecută, Laszlo Tokes a trimis o declaraţie de protest PE în care denunţă „omogenizarea etnică" şi "militarizarea" Ţinutului Secuiesc şi după 1989. „După căderea dictaturii Ceauşescu, «omogenizarea» Ţinutului Secuiesc, modificarea proporţiilor etnice şi încercările de intimidare a minorităţilor naţionale au continuat în România.

Militarizarea Ţinutului Secuiesc (în apropierea oraşelor maghiare a fost amplasat un număr excesiv de unităţi militare) poate fi considerată o practică comună a puterii de stat, care presupune concentrarea eforturilor statului naţional şi expansiunea ortodoxismului", se arăta în protestul lui Tokes.

În lume



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite