Terorismul alimentar, la modă

Temerile privind existenţa unei mâini criminale în cazul contaminărilor cu E.coli ucigaş câştigă teren. Atac terorist alimentar sau biologic?. Numărul deceselor provocate de bacteria ucigaşă a ajuns la cel puţin 24 în Germania. Un gram de E.coli enterohemoragic poate infecta întreaga omenire.

Cotidianul „Die Welt" avertizează că un singur gram de E.coli enterohemoragic mutant poate contamina toţi oamenii de pe planetă. Publicaţia aminteşte că bacteria hibrid este extrem de periculoasă din cauza toxinei ,,Shigella" pe care o emană şi care se face vinovată de epidemiile de dizenterie din Africa. Chiar dacă serviciile secrete germane au negat informaţiile apărute pe internet, cum că ar investiga un posibil atac terorist biologic sau alimentar în cazul conatminărilor cu E.coli, psihoza unor posibile atentate continuă să ia amploare în Europa, în lipsa unor informaţii clare despre sursa epidemiei.

Londra este deja în alertă bioteroristă, existând riscul unui atac biologic din partea grupurilor extremiste precum Al-Qaida, relatează „Sunday Telegraph". Consilierii de securitate ai guvernului de la Londra au avertizat patronii lanţurilor de magazine alimentare că anumite grupări teroriste ar putea încerca să „otrăvească" băuturile sau produsele alimentare, pentru a îmbolnăvi oamenii din mai multe colţuri ale ţării.

Alimentele, ţinta Al-Qaida?

Publicaţia notează faptul că acest avertisment, inclus şi într-un raport al Centrului Naţional pentru Protecţia Infrastructurii (CPNI), care operează sub umbrela serviciilor secrete britanice, a fost lansat imediat după apariţia primelor cazuri de contaminare cu bacteria E.coli mutant în nordul Germaniei. Documentul atrage atenţia asupra posibilităţii  unui atac organizat de aşa-numiţii „agroterorişti", care s-ar fi infiltrat în reţeaua de producţie şi de distribuţie a produselor alimentare. Raportul CPNI avertizează că vulnerabile la atacuri bioteroriste sunt, în primul, rând, fabricile care angajează muncitori străini.

Holeră, dioxină şi melamină

Speculaţii privind implicarea unor grupări teroriste în apariţia unor molime apar frecvent mai cu seamă atunci când autorităţile nu oferă informaţii clare. Presa de la Kiev a ridicat semne de întrebare privind sursa cazurilor de holeră apărute recent în regiunea Doneţk. Anunţul autorităţilor că oamenii s-au îmbolnăvit din cauza consumului de peşte marin sau a contactului cu apa de mare nu a pus capăt teoriilor conspiraţiei. La începutul anului, când în Germania au fost găsite ouă şi carne contaminate cu dioxină, Ministerul Agriculturii de la Berlin a evocat „indicii care pledează pentru o origine criminală" în scandalul contaminării.

În 2009, când Nestle a trebuit să retragă un anumit tip de prăjituri, pentru că erau contaminate cu E.coli, presa a lansat iarăşi ipoteza unor mâini criminale care au vrut să boicoteze compania. În 2008, laptele contaminat cu melamină a ucis şase copii şi a îmbolnăvit alţi 300.000, în China, lucru ce a ridicat mari semne de întrebare presei internaţionale. În decembrie 2010, Slate.fr anunţa că serviciile secrete americane au avertizat că SUA s-ar putea confrunta cu un val de atentate bioteroriste simultane, în resturante şi hoteluri.

UE critică Germania

Cazuri de contaminare există deja în 13 ţări europene, în SUA (unde a murit o fetiţă de doi ani) şi în Canada. Iar Germania continuă să fie în centrul criticilor pentru modul deficitar în care a gestionat criza epidemiei de infectări cu E.coli. Comisarul UE al Sănătăţii, John Dalli, a reproşat autorităţilor germane că au făcut publice informaţii imprecise referitoare la sursa epidemiei de E.coli. Oficialul comunitar a sfătuit Berlinul ca pe viitor să evite „concluziile premature" sau să stârnească temeri nejustificate. „Sunt foarte îngrijorat în legătură cu povara economică pe care această bacterie a adus-o populaţiei din Europa", a declarat Dalli. Şi minisitrul belgian al Agriculturii, Sabine Laruelle, a reproşat nemţilor că au lansat şi „avertismente de amator", care au cauzat pierderi uriaşe cultivatorilor de legume.

Viruşi şi bacterii, arme letale ale prezentului

Laboratoarele lumii analizează potenţialul letal al bacteriei E.coli mutant  Foto: Reuters

Statele lumii se pregătesc de mult pentru eventuale atacuri cu arme biologice, cel mai greu de prevenit. Unele ţări au luat în serios pericolul bioterorismului, mai ales după atentatele de la 11 septembrie 2001 din SUA. Franţa are un plan „Biotox"ce prevede reconstituirea stocurilor de vaccin împotriva variolei. Apa potabilă din reţeaua publică a fost clorată pentru a evita contaminarea. Aşa cum au făcut Marea Britanie, Irlanda şi SUA, Franţa a organizat exerciţii de alertă în metrou pentru a testa capacitatea de reacţie la un atac bioterorist asupra populaţiei.

François Bricaire, specialist francez în boli infecţioase şi tropicale, a amintit într-un interviu pentru ,,France Info" că autorităţile sunt în alertă de obicei în moment, sociale şi politice sensibile, când riscul terorist creşte. Atentatorii pot utiliza bacterii sau ,,otrăvuri" naturale (substanţe toxice produse de plante sau animale). Specialiştii numără printre bacteriile care pot deveni arme letale antraxul, Yersina pestis, care provoacă ciuma, Vibrio cholerae care declanşează holera şi Coxiella burnetti, care stă la baza febrei Q, o boală infecţioasă care se manifestă prin febră şi are simptome de intoxicaţie.

Antrax şi gândaci de colorado

Experţii includ în rândul armelor biologice şi bacteria Francisella tularensis, care provoacă tularemia, o maladie infecţioasă şi febrilă. Armele biologice sunt folosite de sute de ani. În secolul al XVIII-lea britanicii şi francezii au dat indienilor din America de Nord pături ale unor bolnavi de variolă, boală care a decimat populaţia indigenă. La începutul Primului Război Mondial, armata germană dispunea deja de arme biologice. Germania intenţiona să folosească bacteria ciumei împotriva britanicilor.

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, la ordinul direct al lui Winston Churchill, britanicii au făcut şi ei experimente cu bacterii, aceasta după ce bănuiau că germanii ar dispune de bacteria care provoacă antraxul şi de toxina care declanşează botulismul. Serviciile secrete germane primiseră şi ele informaţii - false - că britanicii pregătesc un atac asupra ţării lor cu gândaci de cartofi, care să distrugă recoltele.

Şi despre americani s-a spus că în timpul Războiului din Vietnam intenţionau să folosească variola împotriva inamicilor şi că în 1962 ar fi vrut să ,,atace" Cuba cu diverse bacterii. În 1972, marile puteri ale lumii au semnat o convenţie privind bioterorismul, care interzicea utilizarea armelor alimentare. URSS a continuat însă să experimenteze viruşii Ebola, Marburg sau febra hemoragică boliviană.

Compensaţii cu bani europeni

Comisarul European pentru agricultură, Dacian Cioloş, a anunţat ieri că bugetul alocat de Uniunea Europeană pentru a compensa producătorii de castraveţi, roşii şi salată afectaţi de criza E.coli se ridică la aproximativ 180 de milioane de euro.

Tone de castraveţi, pe care nu-i cumpăra nimeni, distruse  Foto: Afp

Compensaţia se va acorda pentru pierderile din perioada 27 mai - 30 iunie. „Compensaţiile se vor adresa atât producătorilor organizaţi, cât şi celor neorganizaţi. Din păcate, în România există o singură astfel de asociaţie, cea din Bucureşti-Ilfov. Pentru a beneficia de aceste compensaţii, producătorii neorganizaţi trebuie să semneze contracte de retragere de pe piaţă cu organizaţia de producători existentă, a precizat Cioloş.

Pentru a intra în posesia banilor, Ministerul Agriculturii, producătorii organizaţi, dar şi ceilalţi trebuie să notifice Comisiei Europene mecanismul „retragerii de pe piaţă". În funcţie de tipul retragerii şi de produs, compensaţia va varia între 41,9% şi 67,7% din preţul mediu european pe kilogram, la castraveţi, roşii şi salată, înregistrat în luna iunie, între 2007 şi 2010, pentru producătorii organizaţi.

Pentru producătorii care nu s-au organizat, legislaţia UE permite doar accesarea fondului european de urgenţă şi compensaţia va fi ceva mai mică. Cioloş a recomandat românilor retragerea în vederea distribuirii gratuite, în scopuri caritabile, deoarece pentru acest tip de retragere compensaţia europeană este dublă. Franţa şi Germania au protestat faţă de compensarea parţială a pagubelor, cerând despăgubiri de 100%.