Tentativă de lovitură de stat în Turcia: cronica unui puci eşuat

O facţiune a armatei a încercat să preia controlul asupra Turciei în noaptea de vineri spre sâmbătă, blocând podurile din Istanbul şi bombardând Parlamentul de la Ankara. Sub privirea întregii lumi, evenimentele s-au succedat rapid în capitală şi pe malul Bosforului, iar până dimineaţă forţele loiale preşedintelui Recep Tayyip Erdogan au reuşit să preia din nou controlul asupra ţării, cu ajutorul a zeci de mii de susţinători ieşiţi în stradă.

Tentativa iniţială a rebelilor de a prelua puterea fără vărsare de sânge a eşuat, iar confruntări violente au izbucnit în Ankara şi Istanbul, rezultând în moartea a cel puţin 265 de persoane şi rănirea altor 1.500. Majoritatea rebelilor s-au predat sâmbătă, în primele ore ale dimineţii, iar peste 2.800 de cadre militare bănuite a avea legătură cu revolta au fost arestate în următoarele ore. 

Detaliile evenimentelor nu sunt în totalitate clare, iar până sâmbătă seara încă mai existau forţe care se opuneau guvernului turc. Însă ziua de sâmbătă a fost marcată de o epurare a forţelor armate şi a sistemului juridic şi de o înfrăţire a puterii şi opoziţiei politice din Turcia în condamnarea acţiunii militarilor, în timp ce mii de oameni au ieşit pe străzi pentru a celebra înfrângerea complotului.

Între timp, Recep Tayyip Erdogan şi majoritatea oficialilor de rang înalt ai statului turc au cerut în cor Statelor Unite extrădarea imamului Fethullah Gülen, un fost aliat politic căzut în dizgraţie, care este acuzat că ar fi liderul revoltei. Peste 2.000 de judecători bănuiţi de simpatii pentru Gulen au fost eliberaţi din funcţie, iar comandanţii Armatei a II-a şi Armatei a III-a au fost reţinuţi pentru participarea la complot.

Tentativă de lovitură de stat în Turcia: filmul evenimentelor

O noapte liniştită de vineri la Istanbul a fost zguduită din senin aproape de miezul nopţii, când soldaţi ai armatei turce dotaţi cu tancuri şi transportoare blindate au blocat podurile de peste Bosfor, iar tancuri au fost plasate în apropierea Parlamentului de la Ankara. 

Puţin după miezul nopţii, puciştii au intrat în sediul televiziunii naţionale TRT şi au oferit crainicului o declaraţie prin care anunţau că armata a preluat controlul asupra ţării, iar Şeful Statului Major a fost luat ostatic. Rebelii au susţinut că vor protejarea democraţiei, a drepturilor omului şi a caracterului secular al statului turc, acuzând distrugerea acestor principii de actuala administraţie.

Puciştii blochează intrarea spre centrul Istanbului pe Podul Bosfor FOTO Gulliver/Getty Images

Fără a da nume, declaraţia susţinea că Turcia a trecut sub controlul unui „consiliu de pace” şi că o nouă constituţie urma să fie pregătită în viitorul apropiat. Puciştii au proclamat lege marţială, au îndemnat oamenii să rămână în propriile locuinţe, au restricţionat accesul la internet în Istanbul şi Ankara şi au interzis zborurile către aeroporturile celor două oraşe.

Reacţia Guvernului a venit la scurt timp după declaraţia puciştilor: prim-ministrul Binali Yildirim a anunţat că doar o parte a armatei turce participă la o lovitură de stat, dând asigurări că autorii vor fi pedepsiţi drastic după înăbuşirea revoltei. Între timp, relatări din Istanbul şi Ankara indicau confruntări violente între pucişti şi forţele de poliţie, cele din urmă rămase loiale Guvernului.

Tentativă de lovitură de stat în Turcia: contrarevoluţie prin iPhone

La momentul executării complotului, preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan se afla în vacanţă în staţiunea Marmaris, din sudul ţării. Acesta a rămas în siguranţă şi a vorbit poporului turc într-o manieră neconvenţională: o prezentatoare de la CNN Turcia a ţinut îndreptat telefonul personal spre camerele de filmat, folosind serviciul de apelare video FaceTime pentru a-l arăta populaţiei pe şeful statului turc.

Erdogan a condamnat lovitura de stat şi a transmis că este opera unei facţiuni minoritare a armatei, care acţiona la ordinele lui Gullen. În probabil cel mai important moment al nopţii, preşedintele a chemat populaţia să iasă în stradă pentru a se opune puciului, dând asigurări că autorii complotului şi cei care i-au susţinut vor plăti „foarte scump”.

Preşedintele Erdogan susţine o declaraţie pe CNN Turcia, prin aplicaţia FaceTime FOTO Getty

Din acel moment au început dificultăţile pentru rebeli: oamenii au ignorat interdicţia a-şi părăsi locuinţele şi au ieşit în număr mare pe străzi, în special în Istanbul şi Ankara, protestând contra tentativei de lovitură de stat. În Diyarbakir, cel mai populat oraş din estul majoritar kurd al Turciei – teoretic o zonă ostilă administraţiei preşedintelui turc – mii de persoane au ieşit în stradă şi au cerut reinstaurarea controlului Guvernului.

Între timp, au început să curgă şi reacţiile comunităţii internaţionale, evocând o susţinere unanimă pentru preşedintele şi guvernului turc şi apeluri la respectarea instituţiilor democratice. NATO, ONU şi Uniunea Europeană au îndemnat la calm şi la reinstaurarea domniei legii, Statele Unite au îndemnat la susţinerea guvernului ales în mod democratic, Rusia a subliniat necesitatea „rezolvării problemei într-un cadru constituţional”, iar Germania a condamnat în termeni duri acţiunea militarilor.

Un protestatar se întinde pe burtă în faţa unui tanc al rebelilor din apropierea aeroportului din Istanbul FOTO AP

Tentativă de lovitură de stat în Turcia: eşecul puciştilor şi sărbătoare pe tancuri 

Luptele au durat până după răsăritul soarelui în Ankara şi Istanbul, fiind presărate de momente asemănătoare unui război civil. În capitala Turciei, un elicopter controlat de pucişti a fost doborât de un avion de luptă, iar tancurile au tras în jurul clădirii Parlamentului, avariind o parte din edificiu. Avioane şi elicoptere militare au survolat cele două oraşe la altitudine joasă, iar exploziile au zguduit liniştea obişnuită a nopţii la intervale scurte.  

Însă imaginile surprinse de martori arătau momente inferioritate clară a rebelilor, nevoiţi să-şi croiască drum cu tancurile prin mulţimea strânsă în centrul Istanbului, şi trăgând fără efect focuri de avertisment în încercarea de a risipi grupurile de oameni. 

Zvonurile care indicau că rebelii controlau spaţiul aerian au fost demontate în jurul orei 03.30, atunci când aeronava preşedintelui Erdogan a aterizat pe aeroportul Ataturk din Istanbul. O oră mai târziu, preşedintele turc a susţinut o conferinţă de presă în care a condamnat acţiunea militarilor drept „un act de trădare”, a declarat că Turcia trece printr-un „al doilea război de independenţă” şi că nu va preda ţara „forţelor de ocupaţie” - toate din mijlocul unei mulţimi de sute de susţinători care i-au organizat o primire eroică pe aeroport.

Puciştii au început să se predea în grupuri în primele ore ale dimineţii, în frunte cu aproximativ 50 de soldaţi care blocau unul din podurile de peste Bosfor, din Istanbul. Aceştia şi-au lăsat armele şi s-au predat protestatarilor, unii dintre ei agresându-i fizic pe militarii capturaţi. În jurul orei 10 dimineaţa, sâmbătă, controlul ţării a părut să fi revenit în mâinile executivului, iar scenele de luptă au fost înlocuite cu imagini ale bucuriei protestatarilor, unii dintre ei căţăraţi pe tancuri abandonate de rebeli.

Erdogan, vorbind din mijlocul susţinătorilor săi pe aeroportul Mustafa Kemal Ataturk FOTO Reuters

Simbolic pentru înfrângerea puciştilor, un elicopter militar în care se aflau opt soldaţi rebeli, incluzând doi maiori ai armatei turce, a aterizat la Alexandropoulis, în Grecia, unde cadrele militare au cerut azil politic. Autorităţile elene i-au arestat pe militare pentru intrare ilegală în ţară, au returnat elicopterul Turciei şi, conform ultimelor informaţii, îi vor returna autorităţilor turce în scurt timp.

Tentativă de lovitură de stat în Turcia: „curăţenia” post-revoltă

După înăbuşirea puciului. guvernul turc a trecut aproape imediat la respectarea promisiunilor făcute noaptea precedentă: peste 2.800 de soldaţi bănuiţi de implicarea în revoltă au fost arestaţi, în timp ce premierul turc a anunţat că pedeapsa cu moartea ar putea fi reintrodusă, pentru a „eradica pata neagră” pe care revolta a lăsat-o asupra funcţionării democraţiei din Turcia. Peste 2.700 de judecători au fost eliberaţi din funcţie şi mandate de arestare pe numele a 181 de magistraţi ai principalelor două curţi de judecată din stat.

Parlamentul turc s-a reunit la prânz şi, într-un mesaj de solidaritate improbabil în alte circumstanţe, cele mai mari patru partide din ţară – incluzând opoziţia care critică intens măsurile din ce în ce mai autocrate ale administraţiei Erdogan – au condamnat la unison tentativa de lovitură de stat, angajându-se să protejeze statul de drept şi principiile democratice. 

Uniformele şi armele soldaţilor rebeli care ţineau Podul Bosfor, după ce aceştia s-au predat /Getty

Retorica cea mai utilizată sâmbătă după amiaza la Ankara l-a vizat pe clericul exilat Fethullah Gulen, stabilit de ani buni în statul american Pennsylvania. Erdogan şi Yildirim l-au acuzat pe Gulen, fost aliat politic, de organizarea complotului, denunţând un „stat alternativ” în cadrul instituţiilor turce care ar urmări acapararea puterii. Într-o afirmaţie cu iz de ameninţare, premierul turc a declarat că orice ţară care îl sprijină pe imamul turc se află în război cu Turcia. Secretarul de Stat american John Kerry a replicat că SUA va colabora juridic cu statul turc în investigaţia complotului, dar că autorităţile de la Ankara vor trebui să ofere dovezi concrete a implicării imamului în cazul unei cereri de extrădare.

Totuşi, în cursul zilei au apărut semne care indicau faptul că revolta nu a fost înăbuşită total. Mai mulţi pucişti au preluat controlul unei fregate a marinei turce, iar un avion militar a bombardat un comandament al forţelor armate la Ankara, în jurul prânzului. Spre seară, autorităţile turce au interzis traficul aerian de la baza sud-estică Incirlik, folosită de Statele Unite pentru a lansa bombardamente în Siria, sub suspiciunea că acolo s-ar fi refugiat o parte dintre rebeli.