Suntem sub scutul antirachetă

Liderii NATO au oficializat prima fază a scutului antirachetă, din care fac parte şi interceptoarele amplasate în România.

Şefii de stat şi de guvern ai celor 28 de state membre ale NATO au anunţat, duminică seară la Chicago, că faza iniţială de dezvoltare a scutului antirachetă a fost finalizată. Aceasta este prima dintre cele patru etape în care va fi instalat sistemul defensiv ce va fi complet până în anul 2020.

Scutul antirachetă va fi compus dintr-un radar ultra-puternic şi performant, instalat în Anatolia (Turcia), sisteme de rachete SM-3 aflate pe fregatele Aegis din Marea Mediterană şi interceptoare amplasate în România şi Polonia. Întregul sistem va fi controlat de la comandamentul NATO de la baza Ramstein, din Germania.

Sudul României, deja protejat de rachete

Preşedintele Traian Băsescu a declarat că în urma deciziei luate de NATO,  cel puţin sudul României este protejat antibalistic. Din 2015, protecţia va fi extinsă pe întreg teritoriul ţării, în urma intrării în funcţiune a bazei de la Deveselu.

„În unele perioade, măcar parţial, teritoriul României este în momentul de faţă  protejat de lovituri ale unor rachete balistice", a afirmat preşedintele Băsescu, într-o conferinţă de presă. El a explicat că acoperirea scutului antirachetă operaţionalizat în această fază este variabilă, pentru că este asigurată de două nave dispuse în zona de sud-est a Europei, iar când una dintre acestea e mişcată din dispozitiv acoperirea va fi numai pentru sudul României. Preşedintele a reiterat disponibilitatea României şi a SUA, când întreg sistemul va fi operaţional după 2015, de a-l integra în sistemul NATO.

Preşedintele a precizat că a reiterat în Consiliul Nord- Atlantic şi poziţia României referitoare la Rusia. „În ceea ce priveşte poziţia faţă de Rusia, am prezentat-o şi în Consiliu. România susţine o transparenţă totală a informaţiilor în raport cu Federaţia Rusă, pentru a crea condiţia de încredere.

În acelaşi timp, România respinge orice soluţie prin care un terţ din afara NATO ar putea să ridice probleme de legitimitate sau să pună condiţii legate de dreptul nostru de a implementa acest sistem de protejare a cetăţenilor noştri şi a teritoriului României, într-o lume care adesea are accente de nesiguranţă", a mai declarat Băsescu.

20 de proiecte de apărare inteligentă

NATO a mai adoptat la reuniunea de la Chicago şi 20 de proiecte de cooperare între statele membre care se înscriu în iniţiativa supranumită „apărare inteligentă" (smart defence) şi care trebuie să conducă la o eficienţă mai mare. Între acestea se numără:

Muniţie de precizie

Condus de Danemarca, proiectul trebuie să permită remedierea problemelor privind lipsa muniţiei de precizie, în special bombe cu sistem de ghidare, care pot apărea în operaţiuni, cum a fost cazul în Libia. Este vorba despre instaurarea unor depozite de muniţie comune, unde taxele vor fi suportate la comun de ţările participante, ceea ce va oferi fiecăruia dreptul de a folosi stocul de muniţie în funcţie de valoarea contribuţiei.

Roboţi pentru dezamorsarea minelor

Acest proiect, condus de Italia, prevede achiziţionarea la comun a unor roboţi comandaţi prin radio, pentru neutralizarea minelor şi bombelor artizanale, principala armă a insurgenţei afgane, care le plasează în special pe marginea drumurilor.

Avioane de patrulă maritimă

Sub egida Germaniei, trebuie să creeze un grup multinaţional de avioane de patrulă maritimă aparţinând ţărilor participante, care va fi pus la dispoziţia lor la cerere.

Centru de antrenament aerian

Proiectul prevede formarea comună a piloţilor de elicoptere şi echipaje la sol. Formarea va fi, în plus, axată pe pregătirea consilierilor în aviaţie ai NATO, care vor fi ulterior desemnaţi să asigure formarea forţelor afgane.

Mentenanţa vehiculelor blindate

Sub egida Statelor Unite se vor deschide centre comune de mentenanţă pentru vehiculele blindate de tip MRAP rezistente la mine, cu care s-au dotat numeroase ţări membre NATO după intervenţia din Afganistan. Alte proiecte de „apărare inteligentă" se referă la folosirea comună a instalaţiilor medicale, manipularea carburanţilor sau sisteme de recunoaştere şi supraveghere. România şi alte 12 state NATO au semnat la Chicago primele contracte pentru implementarea acordului privind sistemul Aliat de Supraveghere Terestră (AGS), care va avea baza în Sigonella, Sicilia. Noul sistem AGS, care prevede achiziţionarea a cinci avioane fără pilot, ar urma să devină operaţional în întregime în 2017.

"În unele perioade, măcar parţial, teritoriul României este în momentul de faţă  protejat de lovituri ale unor rachete balistice.''
Traian Băsescu preşedintele României

Între război şi pace

În ceea ce priveşte retragerea trupelor aliate din Afganistan, NATO a anunţat că va transfera responsabilităţile în materie de securitate forţelor afgane înainte de jumătatea anului 2013, urmând să aibă un rol de susţinere până la retragerea totală a trupelor internaţionale din Afganistan, în 2014.

În legătură cu aceasta, preşedintele Băsescu a afirmat duminică seara, la Chicago, că România şi-a anunţat susţinerea financiară, începand cu 2015, pentru asigurarea securităţii afgane după retragerea trupelor NATO, precizând că nu doreşte să spună despre ce sumă este vorba, pentru ca aceasta să nu fie „obiect de discuţie" între statele cărora li se cer contribuţii mai mari.

Precizarea preşedintelui vine după ce, cu o zi în urmă, ministrul de Externe, Andrei Marga, anunţase, că România ar putea aloca 500.000 de dolari pentru finanţarea forţelor afgane de securitate.

Proteste violente

Reuniunea de la Chicago nu a fost lipsită nici de protestele militanţilor anti-NATO. Poliţia a arestat mai mulţi manifestanţi duminică după-amiază, după ce au izbucnit violenţe cu prilejul unei manifestaţii împotriva organizării Summitului NATO. Arestările au avut loc după ce protestatarii au aruncat cu proiectile asupra membrilor forţelor de ordine. Poliţia, dotată cu tunuri cu apă, le-a cerut manifestanţilor să elibereze zona, aceştia din urmă refuzând să se supună somaţiilor.

Mai multe mii de persoane s-au adunat în cursul după-amiezii - militanţi pacifişti şi din rândul mişcării Occupy, în principal - pentru a cere ţărilor să cheltuiască mai puţin pentru apărare şi mai mult pentru educaţie.