Sudanul de Sud, noul stat apărut pe harta lumii

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Nimic nu mai stă în calea secesiunii Sudanului. Comunitatea internaţională dă undă verde înfiinţării celui de-al 54-lea stat african, Sudanul de Sud. La referendumul de luna trecută, 99% din locuitorii cu drept de vot din sudul Sudanului, cu populaţie majoritar creştină, au votat pentru desprinderea de nordul musulman. Liderul de la Khartoum acceptă sciziunea.

Noul stat african, care va ridica numărul statelor lumii la 193, va fi inaugurat la 9 iulie. Preşedintele sudanez, generalul Ahmad al-Bashir, aflat la putere din 1989, a declarat că va recunoaşte rezultatele votului popular şi că va depune eforturi să menţină relaţii bune cu Sudul. Dar secesiunea nu reprezintă nici pe departe sfârşitul problemelor cu care se va confrunta cel mai tânăr stat de pe continentul african.

Citiţi şi: FOTO Cum se trăieşte în cea mai nouă capitală a lumii

Multe chestiuni, potenţiale surse de conflict între cele două Sudan, au rămas nerezolvate. Spre exemplu, nu a fost finalizată graniţa nord-sud, care delimitează câmpurile petrolifere ale ţării. Al-Bashir, căutat de Tribunalul Penal Internaţional pentru crime de război comise în conflictul din Darfur, a avertizat deja că regiunea petrolieră Abyei, aflată la limita dintre cele două regiuni, riscă să devină centrul unui nou conflict.

Speranţă de viaţă scăzută


Ce şanse de supravieţuire are însă Sudanul de Sud, în condiţiile în care în urmă cu şase ani în regiune nu existau niciun fel de instituţii, ci doar structuri tribale? „Războiul continuu a lăsat în urma sa o populaţie obişnuită doar cu violenţa şi anarhia, o populaţie care nu ştie nimic din ceea ce înseamnă democraţia", comentează „Deutsche Welle".

Aproape 90 de procente din populaţia adultă a Sudanului este formată din oameni care nu ştiu să scrie şi să citească. Speranţa de viaţă în această ţară africană, cu o bogăţie naturală imensă, dar cu o populaţie sărăcită, nu depăşeşte 50 de ani. Una din şapte femei moare la naştere, iar rata mortalităţii infantile este una din cele mai ridicate din lume. Potrivit „The Economist", cam 30% din locuitorii Sudului beneficiază de îngrijire medicală, asigurată mai ales de organizaţiile umanitare.

Spitalele, o raritate

Spitalele sunt un lucru rar în sudul Sudanului. În plus, un milion de oameni, din populaţia de cel mult 14 milioane de locuitori, sunt într-atât de săraci încât au nevoie de asistenţă pentru hrană. Cei mai mulţi nu au curent electric în casă, iar aprovizionarea cu apă reprezintă o problemă majoră.

În Sudanul de Sud convieţuiesc 300 de grupuri etnice, care au doar puţine lucruri în comun. În ciuda tuturor piedicilor, o serie de sudanezi şcoliţi în Occident se întorc acasă să ajute la construirea noului stat. În condiţiile în care liderii regiunii sunt şefii diferitelor triburi, viitorul Guvern de la Juba va avea de luptat pentru a câştiga încrederea şi susţinerea populaţiei.

„Deutsche Welle" aminteşte că nordul şi sudul depind economic unul de altul: Circa 70% din câmpurile petrolifere sunt în sudul ţării. Însă, rafinăriile, conductele şi portul, unde este încărcat ţiţeiul pentru export, sunt toate în nord. Guvernul de la Khartoum riscă să piardă veniturile din petrol, cam jumătate din bugetul actual al Sudanului.

Construirea unei rute de transport al petrolului prin Kenya ar dura cel puţin trei ani şi ar depăşi puterile financiare ale Sudanului de Sud. În timp ce Guvernul de la Khartoum ţine cu dinţii de regiune Abyia, bogată în petrol, Sudul începe să se reorienteze şi spre agricultură, domeniu neglijat în ultimele două decenii.

Reorientare spre agricultură

Preşedintele sudanez, Omar Hassan al–Bashir (dreapta), şi generalul Salva Kiir, probabil viitorul preşedinte al Sudanului de Sud  Foto: Reuters



Autorităţile din sud vor să asaneze parte din zonele mlăştinoase din apropierea Nilului şi să le transforme în teren agricol. Kuwaitul şi-a anunţat deja intenţia să investească patru miliarde de dolari în domeniu. Şi China şi Brazilia au făcut şi ele câteva oferte de investiţie. Cu ajutorul SUA, „Bank of Juba" a primit propriul cod bancar internaţional, ceea ce le permite investitorilor străini să facă tranzacţii în sud, ocolind băncile din Khartoum. Locuitorii sudului mai au multe de îndurat. 

Subdezvoltare

Sudan este cel mai mare stat din Africa și al zecelea stat din lume ca mărime, numărând 44 de milioane de locuitori. Sudul său este una dintre cele mai slab dezvoltate regiuni din Africa, în ciuda resurselor naturale de care dispune. Populaţia, cel mult 14 milioane de locuitori, trăieşte într-o sărăcie cruntă. Zona sudică are cel mult 100 de kilometri de drum asfaltat.

Votul şterge eticheta de terorist

Comisia electorală din Sudan a anunţat că 99,57% din cei care s-au prezentat la urne, în ianuarie, timp de o săptămână, au votat pentru independenţă. Referendumul din ţara africană este o urmare a acordului de pace din 2005 care a pus capăt unui război civil de ani de zile între Nordul majoritar musulman şi Sudul majoritar creştin.

Cele două decenii de confruntări au costat viaţa a două milioane de oameni, alte 4 milioane de persoane fiind strămutate din cauza conflictului. Fostul preşedinte american Jimmy Carter, observator al scrutinului şi mediator între Nord şi Sud, a salutat rezultatele referendumului. Secretarul general al ONU, Ban Ki Moon, a apreciat că a fost „respectată voinţa poporului".

„Suntem martorii unui pas major în direcţia implementării Acordului de Pace", a declarat şi Înaltul Reprezentant al UE pentru Politică Externă, Catherine Ashton. China şi-a exprimat încrederea că toate problemele care au mai rămas vor fi soluţionate prin dialog de Nord şi Sud. Statele Unite au anunţat că vor recunoaşte în iulie noul stat, ba chiar mai mult, sunt gata să scoată Sudanul de pe lista lor neagră a ţărilor care susţin terorismul. Preşedintele Al-Bashir a declarat că Nordul vrea pace.

La marginea lumii

O tânără din Sudanul de Sud are mai multe şanse să moară la naştere decât să înveţe să citească şi să scrie, comentează „The Economist", într-un material despre viitoarea ţară africană.

În ultimii şase ani, sudul a făcut progrese considerabile în sistemul de educaţie. Cu ajutor internaţional, au fost construite şcoli, dar, frecvent, elevii se adună în aer liber în jurul unui copac de care este atârnată tabla, să înveţe alfabetul şi să socotească.

Afaceri în dughene

Statisticile arată că doar 10 la sută din cei care merg la şcoală îşi termină studiile şi că doar unul din şapte dascăli este într-adevăr pregătit să predea copiilor.

Aceleaşi date arată o realitate cruntă: doar 500 de fete termină şcoala primară anual. Nici mediul de afaceri, dacă se poate vorbi de aşa ceva, nu arată mai bine.

Unii dintre locuitorii Sudului au reuşit să-şi deschidă o mică afacere: o dugheană cu milkshake, o firmă de taximetrie sau o baracă în care se încarcă baterii de telefon mobil, pentru că lumea nu are curent electric în locuinţe. Afacerile mari aparţin mai ales străinilor veniţi din Kenya sau Uganda.

image
image
În lume



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite