Prevederi drastice, declaraţii dintre cele mai dure au fost schimbate de către Beijing şi Washington, iar presiunile cresc şi ameninţă să distrugă perspectiva încheierii unui acord în războiul comercial sino-american.

Sancţiuni drastice pentru discriminarea uigurilor şi internarea în lagăre de reeducare

Legea adoptată în Cameră e mai dură ca cea adoptată anterior, în septembrie, în Senat. Oricum ea urmează să ajungă în Senat şi, ulterior, după eventuala adoptare, pe masa Preşedintelui care decide dacă trebuie semnată, intrând în vigoare sau dacă trebuie respinsă prin veto. Însă abordarea e extrem de serioasă, fapt ce rezultă şi din scorul copleşitor, bipartizan pe această temă, 407 la 1, deci legea la Senat e puţin probabil să aibă altă soartă decât o adoptare cu o majoritate masivă, dacă ajunge să fie supusă la vot.

Legea prevede mai multe elemente de sancţiune dintre cele mai grave. Ea cere din start sancţiuni şi închiderea lagărelor de detenţie în masă din regiunea Xinjiang din nord-estul Chinei. În premieră, legea cere impunerea de sancţiuni împotriva unui membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, e vorba despre Secretarul Partidului Comunist din provincia Xinjiang, Chen Quanguo, prezumatul autor al politicilor de discriminare şi reeducare cu forţa în lagăre, de răpire a copiilor uiguri de la familiile lor pentru a nu fi crescuţi în religia musulmană,

Legea în firma votată în Camera Reprezentanţilor cere Preşedintelui să trimită către Congres, în cel mult 120 de zile, lista cu oficialii responsabili de abuzurile din provincia chineză şi să impună sancţiuni potrivit legii Magnitsky, care prevede interzicerea vizelor pentru persoanele vizate şi îngheţarea proprietăţilor acestora de pe teritoriul american.

De asemenea, Secretarul de Stat Mike Pompeo este obligat, potrivit aceleiaşi legi, să prezinte un raport cu abuzurile comise în Xinjang şi cu evaluarea numărului de oameni trimişi forţat şi reţinuţi în taberele/lagărele de reeducare. ONU susţine că există cel puţin un milion de uiguri deţinuţi în asemenea lagăre.

Nu în ultimul rând, legea interzice exporturile în China a unor elemente ce ar putea fi folosite la represiuni prin supravegherea indivizilor, inclusiv tehnologie care vizează recunoaşterea vocii şi recunoaşterea feţelor. Preşedintele Donald Trump ar trebui, pe baza aceleeaşi legi, să condamne abuzurile împotriva uigurilor şi să ceară închiderea imediată a lagărelor de reeducare şi să-i ceară Beijingului să asigure "respectarea drepturilor omului garantate la nivel internaţional".

Supravegherea constantă, culegerea preventivă a mostrelor de ADN şi identificare facială a tuturor uigurilor

Legea acuză direct China de "discriminare sistematică" împotriva uigurilor şi de "refuzarea unui set de drepturi civile şi politice, între care libertatea de expresie, religia, libera mişcare şi dreptul de un proces corect". Legea detaliază şi politicile incriminate de către Congres: supravegherea constantă, extinsă a tuturor uigurilor şi colectarea de mostre de ADN până şi de la copii; culegerea de informaţii despre cât de des se roagă fiecare om; acumularea de date personale inclusiv modelele necesare recunoaşterii vocale şi faciale a tuturor uigurilor din regiune, pentru pretinse politici preventive.

Rezoluţia vorbeşte despre “sancţiuni ţintite” asupra membrilor Guvernului chinez implicaţi şi consideră că legea ar trebui să contracareze “detenţia arbitrară, tortura şi hărţuirea” la care sunt supuşi musulmanii uiguri în China. Cum legea vine la scurt timp după promulgarea de către Preşedintele Trump a unei legi care susţine mişcările democratice din Hong Kong, soldată cu blocarea posibilităţilor de acostare în regiune a navelor militare americane, e de aşteptat şi de această dată o reacţie dură din partea oficialităţilor chineze.

Primele recţii nu s-au lăsat mult aşteptate: ministerul de Externe a numit legea “maliţioasă”, a cerut imperativ SUA să nu se mai amestece în treburile interne ale Chinei. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe chinez, Hua Chunying, a subliniat că "legea denaturează voit situaţia drepturilor omului din Xinjiang şi atacă Guvernul chinez în chestiunea politicilor din Xinjiang". În fine, MAE chinez cere imperativ SUA "să-şi corecteze greşeala imediat, să blocheze această prevedere votată să devină lege şi să nu mai utilizeze chestiunile legate de Xinjiang pentru a se amesteca în problemele interne ale Chinei."

Genocid cultural şi forţarea familiilor mixte a uigurilor cu majoritatea chineză Han

Problema uigurilor a preocupat cu precădere organizaţiile internaţionale de apărare a drepturilor omului dar şi statele musulmane. Situaţia uigurilor a creat tensiuni relevante între Turcia şi China, mai nou între statele Asiei Centrale şi China, cu precădere Kazahstanul fiind locul unor adevărate proteste anti-guvernamentale pentru continuarea relaţiilor cu China, care discriminează şi blochează exercitarea ritualurilor religioase musulmane în provincia Xinjian vecină. De altfel, majoritatea uigurilor sunt înrudiţi cu popoarele din regiunea Asiei Centrale - kazahi, uzbeci, turkmeni, kirkizi, cu precădere.

Rapoartele organizaţiilor pentru drepturile omului sunt dintre cele mai înfricoşătoare. Ele vorbesc despre detenţia a câtorva sute de mii până la un milion şi mai bine de uiguri musulmani în închisori şi lagăre cu grad mare de Securitate din întreaga provincie Xinjiang. Dacă autorităţile chineze susţin că uigurii primesc educaţie vocaţională, pentru combaterea extremismului religios, organizaţiile pentru drepturile omului vorbesc despre detenţie pe baza simplei afirmări a credinţei musulmane şi practicarea religiei strămoşeşti, purtarea vălului sau legături peste hotare cu cetăţeni ai altor state, precum Turcia, de exemplu.

Probele sunt copleşitoare, există înregistrări prezentate de către BBC, de exemplu, care arată că autorităţile chineze separă cu forţa copii musulmani de familiile lor. Cercetătorii implicaţi în programele de identificare a încălcărilor drepturilor omului în regiunea Xinjian vorbesc despre încercarea de a creşte o nouă generaţie ruptă de rădăcinile de origine, de credinţele religioase musulmane şi chiar de propria limbă.

În acelaşi timp, acest adevărat genocid cultural este dublat de relatări sporadice dintre cele mai şocante, cu activişti de partid trimişi acasă în familiile despărţite şi cu membri internaţi în lagăre de reeducare pentru a le lua locul în pat şi în case celor întemniţaţi, pentru a crea forţat familii loiale mixte şi legate de majoritatea Han din China. Evident că toate relatările au fost contrazise de către ambasadorul Chinei în Marea Britanie, de exemplu, care a spus că e vorba despre minciuni şi denaturări ale situaţiei din regiune.