Statul Islamic şi talibanii se întrec în masacre în Afganistan

Atentatele sângeroase nu se mai termină în Afganistan

După patru atacuri în zece zile, soldate cu aproape 200 de morţi şi aproximativ 300 de răniţi, Afganistanul este în  stare de şoc. Războiul pare fără sfârşit, la fel şi perspectiva retragerii forţelor militare străine.

La câteva zile după atacul asupra străinilor din Hotel Intercontinental din Kabul, în care şi-au pierdut viaţa 22 de oameni şi alte zeci au fost rănite,  o ambulanţă-capcană a explodat sâmbătă în apropierea Ministerului afgan al Afacerilor Interne şi a sediului poliţiei afgane, ucigând peste 105 persoane şi rănind alte 235. Un alt atac a vizat, săptămâna trecută, ONG-ul britanic Salvaţi Copii din estul Jalalabad, şi a făcut cinci morţi şi 26 de răniţi. 

Ieri, a avut loc un atac împotriva Academiei Militare Marshal-Fahim din Kabul, soldat cu cinci morţi şi zece răniţi. Cele două atacuri mortale împotriva Hotelului Intercontinental şi a Ministerului de Interne, au fost revendicate de rebelii talibani . Guvernul de la Kabul acuză grupul lui Sirajuddin Haqqani, actualul şef adjunct al talibanilor, că ar fi comis cele mai multe dintre masacre în ultimii ani în capitala afgană, scrie „Le Monde“.

Anii trec, nimic nu se schimbă

„Reţeaua Haqqani“ este cunoscută pentru apropierea sa atât de Al-Qaida, cât şi de serviciul militar pakistanez. Celelalte două atacuri, împotriva organizaţiei Salvaţi Copiii şi Academiei Militare, au fost revendicate de către organizaţia jihadistă Statul Islamic. Filiala afgană ISIS a fost creată de talibani care au promis în ultimii ani credinţă „califului“ Abu Bakr Al-Baghdadi, iar după înfrângerea jihadiştilor în Irak şi Siria, mulţi s-au refugiat în Afganistan.

Rebelii talibani, care controlează mai mult de jumătate din ţară, duc împotriva oraşelor o strategie a haosului. După fiecare atac, mânia populaţiei este îndreptată împotriva guvernului, arătând fragilitatea extremă a instituţiilor afgane. Cele 100 de miliarde de dolari investite de cincisprezece ani de Statele Unite pare să se fi evaporat, deşi în Afganistan mai sunt prezenţi 10.000 de soldaţi americani.

Donald Trump a decis pentru moment întărirea contingentului american la 14 000 de oameni. Cei mai lucizi strategi consideră însă că singurul scenariu viabil este deschiderea unor negocieri între puterea de la Kabul, Statele Unite, talibani şi puterile regionale.

Cum e posibil însă ca forţele afgane, în formarea cărora au fost investiţi miliarde de dolari şi enorm de multă energie, să nu fie capabile să menţină ordinea şi să stopeze acţiunile talibanilor? Iată una dintre întrebările obsedante cînd vine vorba de Afganistan. Iar răspunsul este: corupţia. Pare incredibil, dar corupţia rămîne cel mai preţios aliat al talibanilor.

Cotidianul Libération arată că poliţia afgană a fost întotdeauna instituţia cea mai coruptă din ţară. O poliţie profund detestată chiar de afgani, pentru că poliţiştii se dedau de fapt la operaţiuni de extorcare cotidiană în rîndurile populaţiei.

Armata afgană este ceva mai respectată, ea a ştiut să întreţină chiar un anume sentiment naţionalist. Numai că forţele ei sunt decimate fie din cauza pierderilor fie din cauza dezertărilor. O treime dintre soldaţii afgani dispare în fiecare an, scrie Libération, în timp ce talibanii, sprijiniţi de Pakistan, se perfecţionează, crează unităţi speciale şi se dotează cu armament sofisticat.

In prezent, dacă marile oraşe sunt încă sub controlul guvernului de la Kabul, faptul se datorează prezenţei americane. Din ceea ce spun specialiştii mai rezultă ceva, aproape paradoxal: şi anume că talibanii, faţă de doctrina jihadistă a Organizaţiei stat islamic, apar aproape ca nişte “moderaţi”. De altfel asistăm în prezent la un fel de încercare a jihadismului sunit de infiltrare masivă în Afganistan şi în Pakistan. Culmea ironiei ar fi ca într-o bună zi talibanii să devină aliatul “natural” al Occidentului pentru eradicarea ultra-radicalilor jihadişti din Afganistan şi Pakistan.

Ne-am mai putea întreba dacă sistemul cît de cît democratic impus de intervenţia internaţională în Afganistan are vreo şansă să ducă la instaurarea păcii şi a securităţii în această ţară. Anul acesta vor avea loc alegeri legislative şi anul viitor alegeri prezidenţiale în Afganistan. Greu de crezut însă că democraţia şi instalarea unui executiv legitim ar putea avea un impact imediat şi decisiv asupra securităţii. Alegerile precedente, din 2014, au fost un moment de speranţă, dar ea s-a spulberat pe fondul complicatului peisaj politic şi uman din această ţară, notează RFI.