Statele Unite şi Coreea de Nord, o relaţie cu  potenţial exploziv. Va fi Kim Jong-Un cel care „aruncă bomba“?

Ameninţările proferate de Kim Jong-Un nu au schimbat strategia americanilor şi a sud-coreenilor FOTO Reuters

Timp de câteva decenii, Coreea de Nord a folosit programul nuclear pentru a ameninţa şi a şantaja lumea. Recent, nord-coreenii au anunţat că intenţionează repornirea unui reactor nuclear. În acest context, ONU  a avertizat că această criză ar putea scăpa de sub control.

Agenţiile de presă nord-coreene au relatat marţi că există planuri referitoare la repornirea unui reactor nuclear la Yongbyon, pentru a relua îmbogăţirea uraniului în scopuri militare, se arată într-un articol apărut pe site-ul „Deutsche Welle“. Pe de altă parte, potrivit unui material publicat în pagina electronică a BBC, nu există semne că ţara s-ar pregăti de un atac, neexistând, de pildă, o mobilizare a forţelor la scară largă.

Ameninţările venite din partea Coreei de Nord au fost anul acesta exagerate  şi din cauza faptului că ţara este acum condusă de un nou lider – unul tânăr, care încearcă să se impună. Faptul că, recent, Coreea de Sud şi-a ales preşedintele, în persoana lui Park Geun-hye, prima femeie care obţine acest post, ar putea fi un motiv în plus pentru ca liderul de la Pyongyang să dorească să testeze Seulul.

Autorităţile de la Washington s-au arătat îngrijorate de anunţul de la Pyongyang care intră în contradicţie cu poziţia oficială a tuturor liderilor nord-coreeni din ultimele două decenii. Astfel, în 1994, Bill Clinton a semnat un acord cu premierul Kim II Sung: Coreea de Nord urma să suspende programul dezvoltării de arme nucleare. În 2002, preşedintele George W. Bush a sancţionat regimul lui Kim Jong Il.

În 2003, a fost de acord să poarte discuţii cu nord-coreenii pentru ca programul nuclear să poată fi controlat.

Barack Obama a fost nevoit să ajungă la o înţelegere cu Kim Jong-Un, crezând probabil că ţara va fi forţată să renunţe la programul nuclear dacă vor exista suficiente presiuni din exterior. Un timp, autorităţile de la Pyongyang au alimentat această speranţă, dar de curând au schimbat strategia.

După moartea lui Kim Jong Il, în decembrie 2011, Coreea de Nord a schimbat Constituţia şi s-a autoproclamat stat nuclear. Comitetul central al Partidului Muncitorilor a decis ca arsenalul de arme nucleare al statului să fie extins şi îmbunătăţit şi să nu fie abandonat cât timp „imperialiştii şi ameninţările nucleare“ există în lume.

Există încă două motive pentru care Coreea de Nord nu va renunţa la arme, se arată în articol. Pentru armată, armele nucleare sunt un substitut de calitate superioară armelor convenţionale pe care ţara nu îşi permite să le achiziţioneze. În al doilea rând, statutul de putere nucleară al ţării asigură stabilitatea şi popularitatea lui Kim printre cetăţeni.

Liderii nord-coreeni se agaţă de ideea bombei atomice ca de ultimul scut care să îi protejeze de o „schimbare de regim“. Exemple precum cel al lui Saddam Hussein, care nu avea arme nucleare şi a pierdut puterea în faţa americanilor, dar şi cel al lui Muammar al-Gaddafi nu fac decât să  întărească poziţia lui Kim Jong-Un. Acesta a declarat, de altfel, la sfârşitul lunii martie, că „armele nucleare reprezintă viaţa unei naţiuni“.

Autorităţile de la Washington nu au cedat în faţa ameninţărilor, ci au menţinut vechea strategie: sancţiuni mai aspre şi demonstraţii ale puterii militare menite să forţeze oficialii de la Pyongyang să revină la masa negocierilor. Obama a declarat că, în opinia sa, Kim Jong-Un nu intenţionează să înceapă un război.

Statele Unite contează pe sprijinul venit din partea Chinei şi speră ca Beijingul să facă tot ce e posibil pentru a preveni conflictele. Politica Statelor Unite este dictată şi de sprijinul pe care Washingtonul îl acordă Japoniei şi Coreei de Sud şi reprezintă o încercare de a demonstra că Statele Unite sunt alături de aliaţi.

Pe de altă parte, demonstraţiile făcute de Statele Unite în regiune nu au făcut altceva decât să confirme spusele lui Kim Jong-Un, care a declarat că Washingtonul doreşte un război nuclear.

Vor exista, cât de curând, soluţii diplomatice la această problemă. Săptămâna aceasta, ministrul de Externe sud-coreean se va deplasa la Washington. Săptămâna viitoare, John Kerry va efectua prima sa vizită în Asia – cu opriri în Beijing, Tokio şi Seul.

Park Geun-hye şi preşedintele Obama vor avea o întâlnire în luna mai a acestui an, iar lumea întreagă aşteaptă alternativele propuse de cei doi lideri.