Siria: ura între secte, o bombă cu ceas

Protestele prodemocraţie ar putea face să explodeze tensiunile dintre majoritatea sunnită şi sectele minoritare, mai ales cea alawită. Sute de protestatari au strigat şi ieri “Libertate!” în oraşul Douma, o suburbie a Damascului, ce pare a fi devenit centru al activiştilor.

Protestele din Siria par a se apropia pas cu pas de capitala Damasc. Sute de sirieni au protestat ieri-dimineaţă în oraşul Douma, situat la 15 kilometri de Damasc, scandând "Libertate". Ei se adunaseră în piaţa centrală a oraşului pentru a întâmpina circa 50 de protestatari răniţi şi arestaţi, care au fost aduşi înapoi, în jurul miezului nopţii de sâmbătă spre duminică, în maşinile poliţiei secrete şi apoi eliberaţi. Cel puţin cinci oameni au fost ucişi la Douma în timpul manifestaţiilor de amploare ce au avut loc vineri, când forţele de securitate au tras în protestatari, potrivit organizaţiilor pentru drepturile omului.

Acest lucru face ca numărul total al victimelor să ajungă la 64, de la începutul protestelor, potrivit Reuters. Agenţii poliţiei secrete au dat numele a 25 de protestatari aflaţi în stare gravă la spital şi au promis locuitorilor din Douma că autorităţile vor preda familiilor corpurile celor ucişi. „Douma este în fierbere. Siria nu trebuia să scape o şansă istorică la libertate", a declarat un locuitor al oraşului, citat de Reuters. Un alt martor a spus că magazinele dintr-un centru comercial din Douma au fost închise în weekend, în semn de solidaritate cu protestatarii. Şi sâmbătă, forţele de securitate siriene au arestat 21 de oameni la Douma.

Druzii, de partea preşedintelui

Poliţia a deschis focul vineri  asupra manifestanţilor din Douma

Un grup sirian pentru drepturile omului, citat de Reuters, a comunicat că 21 de oameni au fost arestaţi sâmbătă la Deraa, oraşul sudic unde au început protestele acum două săptămâni, iar alte arestări au fost făcute în oraşul Homs din centrul ţării. Mass-media occidentală este supusă unor restricţii severe în Siria. Mai mulţi corespondenţi au fost reţinuţi de poliţie şi apoi expulzaţi, în timp ce un fotoreporter al Reuters e dispărut de o săptămână.

Tot sâmbătă, în satul Buqata din Înălţimile Golan, cel puţin 2.000 de druzi au demonstrat, susţinând regimul preşedintelui Bashar al -Assad şi purtând steaguri siriene gigantice şi portrete ale preşedintelui, potrivit agenţiei de ştiri israeliene Ynet. „Nu uităm că preşedintele este parte inseparabilă a Siriei", a spus unul dintre demonstranţi.

Susţinere din partea Hamas

Protestele din Siria ar putea avea repercusiuni mai largi, deoarece Siria, care se învecinează cu Libanul, Israelul, Turcia, Iordania şi Irak este în centrul conflictului din Orientul Mijlociu, menţinând o alianţă anti-Israel cu Iranul şi susţinând grupurile militante Hamas şi Hezbollah. Hamas, grupul islamist aflat la putere în Gaza, şi-a declarat public susţinerea faţă de regimul Assad şi a spus că actualele proteste nu trebuie să compromită „poziţia de respingere" a Siriei faţă de Israel.

Cel puţin cinci persoane au fost ucise la Douma

„Sperăm că actuala situaţie va fi depăşită într-un mod care va duce la îndeplinirea aspiraţiilor şi dorinţelor poporului sirian şi care va menţine stabilitatea Siriei", a declarat Hamas.

În discursul său de miercuri, preşedintele Bashar al- Assad a spus că „grupurile armate" sunt responsabile pentru violenţele de la Douma, Homs şi Deraa. Atitudinea sa seamănă cu cea adoptată de tatăl său, fostul preşedinte Hafez al-Assad, al cărui regim a comis masacrul de la Homa, din 1982, unde au fost ucişi peste 10.000 de oameni pentru înăbuşirea unei revolte a sunniţilor.  

Temerile Israelului

Israelul a îndemnat Moscova să renunţe la planurile de a vinde Siriei rachete antinavale, temându-se că acestea ar putea cădea în mâinile militanţilor.  Rusia anunţase, în februarie, că nu va renunţa la această tranzacţie în valoare de 300 de milioane de dolari. Israelul se teme că rachetele, capabile de a lovi nave aflate la 300 de kilometri distanţă de coastele Siriei, ar putea ajunge în mâinile gherilei libaneze Hezbollah. „Moscova ar trebui să reevalueze riscul aprovizionării cu arme a Damascului, în condiţiile în care Siria e zguduită de revoltele populare şi de instabilitatea care au cuprins întregul Orient Mijlociu, a declarat  ambasadoarea Israelului în Rusia, Dorit Golender.

64 de morţi este bilanţul victimelor protestelor din Siria din ultimele două săptămâni.

Assad a numit un nou premier

Preşedintele Bashar al-Assad, l-a însărcinat ieri pe ministrul în exerciţiu al Agriculturii, Adel Safar, să formeze un nou guvern, a anunţat agenţia siriană de ştiri SANA. Membru al Partidului Baas, Safar, în vârstă de 58 de ani, a urmat cursurile Universităţii din Damasc şi a devenit ministru al Agriculturii în 2003. Guvernul în exerciţiu, condus de premierul Mohammad Naji Otri, a demisionat la 29 martie, după două săptămâni de proteste de stradă împotriva regimului de la Damasc. Safar ar putea anunţa componenţa noului guvern în următoarele două zile.

Alawiţii au acumulat putere

Evenimentele din ultima perioadă indică faptul că tensiunile dintre secte încep din nou să ia amploare în Siria, scrie Josef Olmert, specialist în Relaţii Internaţionale la Universitatea Americană din Washington, într-o analiză publicată pe site-ul  Huffington Post. Majoritatea sunită a Siriei consideră că puterea e dreptul ei de necontestat, explică Olmert.

Totuşi, în ultimele decenii, alawiţii, secta din care face parte însuşi preşedintele Bashar al Assad şi care reprezintă circa 15% din populaţie, au fost forţa dominantă. Alawiţii sunt bine reprezentaţi în armată şi în Partidul Baas. Acesta a fost rezultatul unei politici care a început încă de pe vremea ocupaţiei franceze din secolul trecut care încuraja înrolarea în armată a minorităţilor nesunite.

Alawiţii au beneficiat de oportunitate şi au urcat repede pe scara socială. Baas a oferit şi el minorităţilor - mai ales alawiţilor, druzilor şi creştinilor ortodocşi greci - oportunitatea de a evita marginalizarea la care erau supuse de majoritatea sunită. Oficial, nu există probleme între sectele din Siria, iar apartenenţa religioasă nu e menţionată în documente şi nici în recensămintele populaţiei. În realitate, lucrurile stau altfel.

Tradiţie de ură

Ura faţă de alawiţi e "în sângele" multor suniţi. Cel mai mare cleric sunit sirian, Ibn Taymiyyah, a interzis adepţilor săi, în secolul al 14-lea, să se căsătorească cu alawiţi, spunând că aceştia sunt mai necredincioşi decât evreii sau creştinii. În contextul actualelor violenţe, cea mai mare teamă a regimului Assad este repetarea tensiunilor şi violenţelor între secte care au dus la masacrul din Hama din 1982. Revoltele care au avut loc zilele trecute la Latakia (în vestul ţării), oraş cu populaţie mixtă, sunito-alawită, aflat într-o regiune dominată de alawiţi, arată că lucrurile scapă de sub control.

Sursele din opoziţie denunţă sprijinul pe care-l primeşte regimul Assad de la Iran şi de la mişcarea libaneză Hezbollah. Josef Olmert susţine că un conflict violent între secte ar fi dezastruos pentru Siria şi că se poate extinde peste graniţă, în Liban. De fapt, sirienii din Liban au început deja să demonstreze împotriva preşedintelui Assad.