Siria, transformată în zonă de război

Regimul lui Bashar al-Assad, care se confruntă cu cea mai mare criză din istoria sa, şi-a dezlănţuit unităţile de elită asupra protestatarilor, omorând peste 120 de oameni în ultimele cinci zile şi militarizând mari părţi ale ţării. SUA şi Marea Britanie iau în calcul sancţiuni, deşi oficialii recunosc că nu au prea multe posibilităţi de a pune presiune pe regimul de la Damasc.

SUA pregătesc sancţiuni împotriva membrilor regimului sirian al lui Bashar al-Assad care au ordonat represiunea violentă  a protestelor, transmite CNN. Acestea vizează îngheţarea averilor şi interzicerea călătoriilor oficialilor sirieni acuzaţi de abuzuri privind drepturile omului, precum şi interdicţia de a desfăşura afaceri în SUA. „Sancţiunile fac parte dintr-o serie de opţiuni posibile pentru a pune presiune pe regimul sirian şi a-l determina să oprească atacurile asupra protestatarilor", a declarat purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Jay Carney.

Cu toate acestea, oficialii americani recunosc că Statele Unite nu au prea multe pârghii de constrângere. Siria s-a dovedit imună la astfel de presiuni în trecut. Sunt deja în vigoare anumite sancţiuni impuse de regimul George W. Bush în 2004, inclusiv interzicerea importurilor şi exporturilor dintre cele două ţări şi măsuri împotriva oficialilor care susţineau extremiştii din Irak. „Nu e acelaşi lucru ca în cazul Egiptului, unde aveam relaţii cu armata şi cu alte instituţii. Puteam folosi şi ajutoarele ca pârghie. Cu Siria, am epuizat toate sancţiunile", a spus oficialul.

Ministerul de Externe britanic a declarat că ia în calcul măsuri similare. Oficiali britanici au spus că ministrul de Externe, William Hague, lucrează cu Uniunea Europeană şi cu ţările arabe „pentru a strânge şuruburile regimului Assad".  Cu toate acestea, ministrul britanic al Apărării, Liam Fox, a declarat că guvernul "nu ia în calcul" o acţiune militară în Siria.

Regim „din ce în ce mai fragil"

Administraţia Obama rămăsese în general tăcută, până acum, în privinţa evenimentelor din Siria, din teama de a nu destabiliza regimul Assad, transmite CNN. Oficialii erau îngrijoraţi de posibile tensiuni între secte, dacă minoritatea alawită a lui Assad ar fi fost înlăturată de la putere. Washingtonul nu are încredere în opoziţia fragmentată a Siriei, care făcea incert tipul de guvern care ar fi urmat celui condus de Assad. SUA au fost şi sub presiunea Israelului şi a aliaţilor din Golf, precum Arabia Saudită, şi Emiratele Arabe Unite care se tem că plecarea lui Assad ar putea da naştere unei Sirii şi mai radicale şi că ar încuraja alte revoluţii, au explicat oficialii americani citaţi de CNN. Totuşi, atunci când represiunea din Siria s-a intensificat, mai mulţi oficiali americani şi diplomaţi occidentali au descris regimul ca fiind "din ce în ce mai fragil" şi au prezis că va fi greu pentru Assad să se menţină la putere.  

Oraşe pline de soldaţi

O mare parte a Siriei seamănă acum cu o zonă militarizată, spun martori oculari.  De la Homs, la nord de Damasc, până la Daraa, în sudul ţării, unde au izbucnit protestele pentru prima dată, în martie, mii de soldaţi înarmaţi, susţinuţi de tancuri, mişună pe străzile oraşelor. Regimul sirian foloseşte din ce în ce mai multă forţă împotriva protestatarilor, în efortul de a înnăbuşi opoziţia. Duminică, la Daraa, martorii spun că forţele de securitate au deschis focul la întâmplare, chiar dacă nu exista nicio manifestaţie.

Organizaţiile pentru drepturile omului afirmă că peste 300 de oameni au fost deja ucişi în întreaga ţară, dintre care 120 numai în ultimele cinci zile. Analiştii avertizează că acesta poate fi numai începutul. „Spre deosebire de Tunisia sau Egipt, armata siriană, mai ales garda prezidenţială, o forţă de elită, este totuna cu regimul Assad. În ciuda unor informaţii privind fisuri în unele unităţi ale armatei, majoritatea forţelor speciale siriene provin din secta minoritară alawită a preşedintelui Assad şi sunt vârful de lance al regimului", spune  Fawaz Gerges, analist politic londonez. El spune că soldaţii sirieni sunt într-o luptă pentru propria supravieţuire şi pentru cea a comunităţilor din care provin, nu numai pentru puterea politică. 

Tiruri continue la Daraa

 „Tiruri de gloanţe continuă împotriva locuitorilor din Daraa", a anunţat ieri un activist în domeniul drepturilor omului, Abdallah Abazid, contactat telefonic de AFP. Potrivit acestuia, casa muftiului din Daraa, care a demisionat, sâmbătă, în semn de protest faţă de reprimarea sângeroasă lansată de forţele de ordine, era încercuită ieri. „Noi întăriri pentru forţele de securitate şi armată au intrat în Daraa. La intrările în oraş sunt instalate tancuri şi bariere", a declarat el.

Duminică, cel puţin trei protestatari au fost ucişi când forţele de securitate şi de poliţia secretă au pătruns în oraşul Jableh pe coasta de vest a Siriei şi au tras în protestatari fără avertisment, potrivit manifestanţilor şi martorilor. Forţele de securitate au înconjurat o moschee care era folosită pentru îngrijirea medicală a răniţilor şi au împiedicat spitalizarea a 18 persoane grav rănite, potrivit unui medic de la faţa locului, citat de CNN. Sâmbătă, cel puţin zece oameni au murit după ce forţele de securitate au deschis focul asupra oamenilor strânşi pentru o înmormântare în oraşul Izraa, din sudul ţării, potrivit martorilor. Amnesty International a raportat cel puţin 75 de ­morţi în întreaga ţară vineri. Există temeri că violenţele vor continua.

Temeri

Căderea regimului sirian ar afecta regimul teocrat din Iran, care depinde de Siria pentru influenţa sa în conflictul israeliano-palestinian şi în Orientul Mijlociu în general. Duşmanii Iranului, între care Israelul, SUA şi Arabia Saudită, sunt şi ei neliniştiţi de perspectiva căderii regimului Assad care ar putea genera un război civil, ca în Irak.

"Spre deosebire de Tunisia sau Egipt, armata siriană, mai ales garda prezidenţială, o forţă de elită, este totuna cu regimul Assad."
Fawaz Gerges
analist politic londonez

Românii, sfătuiţi să plece

Ministerul Afacerilor Externe a emis ieri o alertă de călătorie prin care recomandă cetăţenilor români să evite deplasările în Siria. Celor aflaţi deja acolo li se recomandă să părăsească ţara, folosind cursele aeriene comerciale. În ultimele zile, mai multe autostrăzi importante, inclusiv Tartous-Latakia, Latakia-Alep, Homs-Alep şi Damasc-Iordania, au fost temporar închise din cauza demonstraţiilor. Legăturile de comunicaţie în Siria pot suferi unele întreruperi sau limitări şi există riscul de producere de atacuri teroriste în locuri publice, avertizează MAE. Cetăţenilor români li se recomandă să evite total, în această perioadă, deplasările în localităţile Daraa şi Latakia şi, în general, în regiunea de sud a Siriei. Cetăţenii români din Siria sunt sfătuiţi să se adreseze Ambasadei României la Damasc şi să-şi anunţe prezenţa în regiune.

Civilii s-au apărat cu pietre de tancurile armatei în oraşul Daraa. Imaginile au fost postate luni pe YouTube  Foto: Reuters