Sheikh Jarrah, cartierul din Ierusalimul de Est aflat la originea actualului episod de violenţe dintre Israel şi Hamas: „Ne insultă” vs. „Să se întoarcă în Iordania”

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Cartierul Sheikh Jarrah FOTO Wikipedia
Cartierul Sheikh Jarrah FOTO Wikipedia

Israelienii şi palestinienii traversează un nou episod de violenţe tragice. În timp ce mişcarea islamistă Hamas atacă aleatoriu statul evreu cu rachete, armata israeliană răspunde cu bombardamente ţintite. Aproape 200 de persoane au fost ucise în confruntările dintre cele două părţi, care durează de o săptămână. Totul a pornit de la o bătălie judiciară în cartierul Sheikh Jarrah, situat în Ierusalimul de Est.

O echipă de reporteri ai postului francez Europe1 s-a deplasat în cartierul Cheikh Jarrakh, considerat drept fitilul actualului episod de violenţe dintre Israel şi mişcarea islamistă palestiniană Hamas.

„Pentru a înţelege această criză, trebuie să revenim la scânteia care a declanşat focul: expluzarea prevăzută a mai multe familii de palestinieni din casele lor din Sheikh Jarrah, un cartier din Ierusalimul de Est”, relatează Europe1.

Un cartier unde casele palestinienilor şi cele ale evreilor se suprapun

În 1956, Agenţia ONU pentru Refugiaţi a decis să mute 28 de familii de palestinieni la Sheikh Jarrah. Dar Iordania, pe atunci suverană asupra Ierusalimului de Est şi a Cisiordaniei, nu le-a furnizat niciodată acte de proprietate adecvate. Începând cu anul 1970, mişcările extremiste de colonizare din Israel s-au gândit să profite de această breşă.

Abel Fattah Skafi avea şase ani atunci când tatăl său a primit o casă în Sheikh Jarrah. Acum are 71 de ani şi locuieşte în acest cartier împreună cu copiii şi nepoţii săi, după cum arată fotografiile care îi acoperă pereţii. Ameninţat cu expulzarea, bătrânul se arată furios şi optimist în acelaşi timp. „Vom rămâne aici, sper, şi copiii la fel. Este cel mai dificil lucru: să-ţi imaginezi că trebuie să pleci. Cel mai dificil!”, declară el pentru Europe1. „Dar nu mi-e teamă, în adâncul meu simt că voi rămâne. Împotriva a ceea ce îşi doresc ei”, continuă Abel Fattah Skafi.

„Ei” sunt coloniştii. Aceştia din urmă se luptă în justiţie pentru expulzarea familiilor de palestinieni din Sheikh Jarrakh. Primii au sosit în 2008. Astăzi casele din cartier sunt total suprapuse. Abel Fatah Skafi îi conduce pe reporteri pe străzile înguste de pe acest deal. Ferestrele şi uşile coloniştilor se deschid pe alocuri direct în curţile palestinienilor.

„Acolo locuieşte familia Sabagh, iar alături o familie de colonişti”, precizează bătrânul. „Suntem hărţuiţi. Ne jignesc, ne lasă gunoaie în case, încearcă să ne obosească. Au lansat operaţiunea epuizaţi-i”, susţine el. „Unii dintre copiii noştri nu mai vor să meargă la şcoală de teama să nu găsească casa confiscată la întoarcere”, spune Abdel Fattah Skafi.

Pe strada principală, coloniştii au instalat o stea luminoasă a lui David pe acoperişul uneia dintre casele lor. Vecinii musulmani au răspuns cu o semilună verde. Din punctul de vedere al lui Eden Levy, un tânăr colonist care a sosit acum trei ani în Sheikh Jarrah, palestinienii trebuie să-şi facă bagajele şi punct. „Unii pot să rămână, dar nu toţi... Să se întoarcă în Iordania, pentru că de acolo au venit”, explică el. „Trebuie să înţeleagă că aici este statul evreu şi pot să rămână doar dacă respectă legea evreiască”, insistă tânărul.

Familiile de palestinieni (70 de persoane) au primit propunerea să rămână pentru mai mult timp cu condiţia să recunoască că locuinţele nu le aparţin. O soluţie inacceptabilă pentru ei, care au făcut apel la Curtea Supremă a Israelului.

O bătălie legală şi politică

În opinia lui Jean-Paul Chagnollaud, profesor de ştiinţe politice şi preşedinte al Institutului de Cercetare şi Studii Mediteraneene din Orientul Mijlociu, situaţia din cartierul Sheikh Jarrah ilustrează un conflict emblematic al construcţiei statului Israel. Există acolo, explică el, o tendinţă de a „iudaiza oraşul” printr-o o adevărată bătălie demografică, teritorială şi legislativă. „Dar există o asimetrie în lege. Legea care se aplică în Ierusalimul de Est, anexat unilateral în 1980, este cea israeliană. Deci este o lege a puterii ocupante şi o lege care spune ceea ce vor liderii politici”, afirmă el pentru Europe1.

În acest caz, legea le permite evreilor să recupereze proprietăţi dacă demonstrează că membri ai familiilor lor locuiau deja în Ierusalimul de Est înainte de războiul arabo-israelian din 1948-1949. O mică comunitate evreiască s-a stabilit în acest cartier în secolul al XIX-lea. Potrivit lui Jean-Paul Chagnollaud, „această lege este contrară dreptului internaţional”.

La acest conflict teritorial, se adaugă ambiţiile politice ale fiecărei tabere. „Hamas a deturnat problema pentru a reveni în forţă pe scena politică palestiniană, complet vidă astăzi”, relevă Jean-Paul Chagnollaud. Ori palestinienii se pregătesc de alegeri pentru 22 mai, primele pentru ei după cincisprezece ani. Programate iniţial pentru sfârşitul lui aprilie, aceste alegeri au fost amânate din motive de securitate.

„La rândul său, premierul israelian Benjamin Netanyahu, care a fost foarte marginalizat, recâştigă un rol important, oarecum central, prin care reface cărţile în câmpul politic israelian. În cele din urmă, Hamas şi Netanyahu se folosesc reciproc într-o tragedie din cauza căreia mulţi vor suferi”, conchide Jean-Paul Chagnollaud.

În lume



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite