Articol scris de Tony Pisaroglu

Ceilalţi patru competitori sunt: Idrissa Seck, fost premier, Madické Niang, fost ministru, şi doi deputaţi - Ousmane Sonko şi Issa Sal, liderul unui partid apropiat unei mişcări religioase. Alţi doi rivali, Karim Wade, fost ministru şi fiu al fostului preşedinte Abdoulaye Wade, şi Khalifa Sall, disident din Partidul Socialist şi fost primar al capitalei Dakar, au fost eliminaţi din cursa prezidenţială din cauza unor condamnări judiciare.

O realegere din primul tur ar fi o performanţă pentru Macky Sall. Acest lucru s-a mai întâmplat doar o dată, în 2007, şi aparţine predecesorului său, Abdoulaye Wade. Senegalul este unul dintre cele mai importante centre economice din Africa de Vest, deşi are vecini cu probleme precum Gambia, Guineea, Mali sau Mauritania. Ţara are 15,4 milioane de locuitori, dintre care circa un sfert sunt concentraţi în jurul capitalei, Dakar, şi aproape jumătate în alte zone urbane.

Senegalul este, de asemenea, una dintre cele mai stabile ţări din Africa şi poate fi considerată un model de democraţie în regiune. De la obţinerea independenţei, în 1960, a experimentat trei alternanţe politice paşnice. Actualul său preşedinte, Macky Sall, a fost ales în martie 2012. În 2016, în urma unui referendum constituţional, mandatul prezidenţial a fost redus de la şapte la cinci ani.

Alegerile parlamentare au avut loc în iulie 2017. Coaliţia de guvernământ, Benno BOKK Yakaar („Uniunea în jurul aceluiaşi ideal“), a câştigat 49,47% dintre voturile exprimate. Alte doisprezece formaţiuni politice sunt reprezentate în Parlament.

Deşi Senegalul a fost ferit de violenţele din regiune, fiind o ţara sigură, grupurile teroriste active în statele învecinate reprezintă o problemă pe care guvernul din Senegal o urmăreşte cu mare atenţie.

În 2014, după decenii de creştere foarte modestă, Senegalul a adoptat un nou plan de dezvoltare: Planul Senegalului Emergent (PSE) (în curs de dezvoltare), care are ca scop scoaterea ţării din ciclul de creştere slabă şi reducerea sărăciei.

Rezultatele au început să se vadă. În 2017, creşterea economică a fost de 6,8%, fiind al treilea an consecutiv de creştere cu peste 6%.

Acest rezultat se datorează parţial implementării planului naţional de dezvoltare, care a stimulat investiţiile publice şi activitatea sectorului privat, precum şi un cadru macroeconomic favorabil creşterii şi condiţii exogene favorabile (condiţii meteorologice bune şi preţuri relativ scăzute la petrol). Inflaţia rămâne scăzută şi sub control, în ciuda ratei ridicate de creştere. Dacă în ceea ce priveşte cadrul macroeconomic al Senegalului acesta rămâne solid, se constată şi unele fisuri, inclusiv creşterea nivelului datoriilor şi lipsa lichidităţilor, potrivit Băncii Mondiale.

Dar guvernul s-a angajat să continue punerea în aplicare a PSO şi a reformele însoţitoare. Aceste măsuri, menite să menţină o creştere susţinută, includ proiecte de investiţii în domeniul energiei, al infrastructurii de transport şi al agriculturii, precum şi schimbări profunde care vizează atragerea mai multor investitori privaţi. Banca Mondială arată că perspectivele economice pe termen mediu ar trebui să rămână pozitive dacă Senegalul urmăreşte şi aprofundează reformele sale structurale, iar situaţia internaţională continuă să fie favorabilă. Pentru a-şi accelera creşterea, Senegalul va trebui să-şi coordoneze toate pârghiile economice, astfel încât acestea să progreseze în acelaşi ritm şi în aceeaşi direcţie.

Guvernul va trebui să îşi intensifice agenda de reformă pentru a aborda blocajele care împiedică productivitatea şi competitivitatea: să menţină o politică fiscală credibilă şi să evite supraevaluarea monetară, să creeze condiţiile care să permită ţării să beneficieze de un context internaţional favorabil, recomandă BM.

Sărăcia, deşi este încă ridicată, a scăzut în ultimii ani. Ultimul sondaj, care datează din 2011, a estimat rata sărăciei la 47%. Senegalul s-a clasat pe locul 162 din 188 de ţări, potrivit Indicelui Dezvoltării Umane din 2017 (bazat pe date din 2015).

Sistemul de securitate socială din Senegal este unul dintre cele mai bune din Africa. Ţara a înregistrat progrese în domeniul sănătăţii copiilor, în special prin combaterea malariei şi malnutriţiei cronice, care se ridică la 17%, cea mai scăzută rată din Africa Subsahariană. Progrese mai slabe s-au înregistrat în ceea ce priveşte sănătatea maternă, neonatală, reproductivă. Acest lucru se datorează în parte costului ridicat al asistenţei medicale, în special pentru persoanele cele mai sărace. În 2013, Senegalul a lansat programul universal de asigurări de sănătate pentru a îmbunătăţi accesul egal la îngrijire, în special pentru cele mai sărace gospodării şi în zonele rurale, fapt ce a început să dea roade, arată BM.

De remarcat este şi faptul că Senegalul a fost desemnat oficial de către Comitetul Internaţional Olimpic (CIO) drept ţară organizatoare a Jocurilor Olimpice de Tineret din anul 2022. Nicio ţară africană nu a mai organizat până acum Jocurile Olimpice şi nici Jocurile Olimpice pentru Tineret.

Tony Pisaroglu este Vicepreşedinte Senior pentru Afaceri Internaţionale şi Managing partner al companiei H5 Strategies