Global Footprint Network (GFN) prezintă an de an datele statistice privind aşa-numita "amprentă ecologică", prin calcularea solicitărilor globale de la natură. Momentul în care cerinţele depăşesc resursele naturale ale planetei este caracterziat prin sintagma Ziua Suprasolicitării Pământului (Earth Overshoot Day).

An de an, aceast nivel este atins tot mai devreme. De la începutul acestor calcule, în 1971, când Ziua Suprasolicitării Pământului a survenit pe 21 decembrie, am ajuns, iată, la ziua de 29 iulie. În 2018, momentul epuizării resurselor survenise încă pe 1 august.

Cu alte cuvinte, întreaga omenire consumă an de an mai mult decât pot produce ecosistemele planetei. Consumă mai mult teren agrar şi de păşune, mai mult spaţiu piscicol, mai multă pădure decât are practic la dispoziţie. Totodată emană mai multe emisii de CO2 decât pot absorbi pădurile şi oceanele pământului.

Organizaţia internaţională Global Footprint Network, cu sediul la Oakland, în California, atrage atenţia că această evoluţie dramatică este generată de defrişările masive, de eroziuni ale solului, de reducerea diversităţii speciilor şi creşterea emisiilor de carbon în atmosferă.

Ziua Suprasolicitării Pământului, evoluţie

Mari diferenţe regionale

Ziua Suprasolicitării Pământului se stabileşte în funcţie de o valoare medie la nivel global. Consumul de resurse naturale efectiv este însă foarte diferit de la o ţară la alta, de la o regiune la alta. Organizaţia internaţională pentru protecţia mediului WWF a anunţat că în emiratul Quatar, de pildă, acest moment al "suprasolicitării pământului", când consumul depăşeşte resursele, a fost atins deja după primele 42 de zile din an. În Indonezia, în schimb, abia după 342 de zile. Pentru Germania, data de 3 mai a reprezentat ziua în care cerinţele au devenit mai mari decât pot acoperi resursele naturale.

Dacă ar fi să facem un calcul, populaţia globului ar avea nevoie, în acest moment, de mai mult decât de o singură planetă, mai precis de 1,75 de planete. Dacă toată omenirea ar trăi ca în Germnaia, ar fi nevoie chiar de 3 planete. Şi dacă toţi oamenii globului ar avea acelaşi necesar de energie ca cetăţenii SUA, ar fi nevoie de 5 planete pentru a asigura aceste nevoi.

În Germania, situaţia este cauzată de emisiile ridicate de carbon generate de circulaţia auto, producerea curentul electric şi agricultura industrială precum şi de folosirea unor suprafeţe prea mari de teren. Emisiile de CO2 n-au scăzut comparativ cu anul 2009, aşa cum s-a sperat, principala cauză fiind nerenunţarea la centralele energetice pe cărbune.

Populaţia globală

Populaţia planetei, în continuă creştere

Transportul - principalul vinovat

Autorii studiului consideră că factorul principal pentru actuala evoluţie îl reprezintă situaţia din sectorul transporturilor. Din 1990, în circulaţia rutieră, emisiile nocive de CO2 nu au scăzut, iar în cea aeriană au crescut chiar considerabil. Şi consumul de energie pe cap de locuitor este, în Germania, mai mare  decât în media statelor UE, şi a scăzut doar foarte puţin în ultimii ani. Concluzia e că Germania ar trebui să facă mai mult în ce priveşte folosirea energiei din surse regenerabile.

Să nu uităm că şi populaţia pământului este în continuă creştere: dacă în 1970 ea se cifra la aproximativ 3,7 miliarde de oameni, astăzi atinge deja peste 7,7 miliarde. Cei mai mulţi oameni trăiesc, în prezent, în China şi India.

Müller: "Protecţia climei este o măsură de supravieţuire"

Ministrul german al Dezvoltării, Gerd Müller (CSU) a calificat protecţia planetei drept o măsură de supravieţuire pentru omenire. În special Africa, a arătat el, trebuie să recurgă la resurse regenerabile de energie. În acest scop, continentul african are nevoie de un program tehnologic de susţinere.

Şi organizaţia umanitară catolică Misereor a solicitat o schimbare radicală, criticând faptul că Germania consumă mai mult decât i s-ar cuveni.

Articol publicat de Deutsche Welle