Secretele Casei Albe (II)

La nr. 1600, pe Pennsylvania Avenue din Washington DC, se afla o cladire cu un nume aparent banal - Casa Alba - dar care a intrat in istoria lumii, intrucat acolo isi are biroul si acolo locuieste

La nr. 1600, pe Pennsylvania Avenue din Washington DC, se afla o cladire cu un nume aparent banal - Casa Alba - dar care a intrat in istoria lumii, intrucat acolo isi are biroul si acolo locuieste presedintele in exercitiu al SUA.
Cea mai bine protejata cladire de pe glob
Casa Alba e considerata cea mai bine protejata cladire de pe glob. Un sistem ultrasofisticat ce include si rachete, perfectionat mereu, asigura apararea acesteia la orice ora din zi si din noapte. In spatiul sau aerian si pe o importanta raza in jur, accesul oricarui avion, de orice fel ar fi el, este interzis cu strictete. Cu toate acestea, s-au consemnat unele incalcari, sanctionata prompt de Secret Service, ele fiind amplu mediatizate. In Biroul Oval s-a decis debarcarea aliatilor in Normandia (6 iunie 1941), s-a ordonat lansarea primei bombe atomice de la Hiroshima (6 august 1945), si Nagasaki (9 august 1945) s-a aprobat ca primul om sa ajunga pe Luna (iulie 1969), s-a hotarat raspunsul la atentatele de la 11 septembrie 2001 si s-au consemnat alte atatea mari evenimente ale istoriei lumii care i-au decis soarta. Dar nu tot ce se intampla in Biroul Oval ramane secret sau e facut public. Printr-o usa din zidul stang, presedintele ajunge intr-o chicineta prelungita cu un cabinet privat. In spatele biroului sau, usile-ferestre dau in Rose Garden, amenajata in 1962 de John F. Kennedy pentru ceremonii oficiale. Este locul unde Yasser Arafat astepta sa intre la Clinton, iar acesta intarzia intrevederea din cauza intalnirii focoase pe care o avea cu Monica. In fund, o alta usa da in birourile secretarei prezidentiale si ale omului de la Secret Service. O alta se deschide spre un culoar din fata Roosevelt Room, sala de reuniuni, candva biroul presedintelui Theodore Roosevelt, dupa constructia in 1902 a aripii vestice - West Wing. De fapt, Biroul Oval se afla in aceasta parte, si nu in cladirea principala, ocupata de apartamentele particulare.
Ultimii 17 presedinti - ocupantii Biroului Oval
Dintre cei 43 de presedinti ai SUA, ultimii 17 au ocupat salonul desenat de William Howard Taft in 1909, forma ovala trimitand la perioada in care George Washington strangea colaboratorii in cerc in jurul lui, fara protocol. De altfel, la Casa Alba sunt mai multe camere ovale - salonul galben, salonul albastru, salonul diplomatic. De-a lungul a doua secole, presedintii si familiile lor au impartit apartamentele lor particulare cu birourile colaboratorilor in corpul principal al cladirii. in 1902, Theodore Roosevelt a preluat etajul al doilea pentru a lasa copiii sa locuiasca acolo si a construit o aripa "provizorie" in vest, mai mica, pentru a nu obtura perspectiva celei centrale. Dupa incendiul din 1929, celalalt Roosevelt, Franklin, a mutat in 1934 cabinetul de lucru prezidential din centrul aripii vestice in partea sud-estica, unde este si azi. Biroul Oval a fost evocat de mai toti cei ce i-au fost locatari, fie in declaratii speciale, fie in memoriile lor, toti cautand formule memorabile si relatand momente deosebite, cu replici simple care au intrat in istorie. In subsolul aripii de vest este Situation Room, unde sunt tratate crizele in timp real. Este o sala ultrasecurizata, din care presedintele poate comanda armata sau poate urmari operatiunile ei datorita sistemelor de telecomunicatii de ultim tip. Acolo, in toamna lui 1962, John F. Kennedy a gestionat celebra criza a rachetelor sovietice instalate in Cuba. Revenind la Biroul Oval, el ofera azi o mai mare intimitate presedintelui, ce se poate deplasa in cladirea principala si in aripa de vest fara a fi vazut de tot personalul, ca in cazul birourilor precedente. Pe timpul presedintiei lui Franklin D. Roosevelt s-au facut primele inregistrari ale conversatiilor din Biroul Oval. Vrand sa testeze un magnetofon, el a ascuns un microfon in lampa sa de birou. Nixon, in schimb, a dat ordin sa se inregistreze si discutiile din Situation Room, ceea ce i-a fost fatal, benzile dezvaluind amploarea scandalului Watergate, care a dus la demisia lui: 3.700 de casete au consemnat toate convorbirile pe tema respectiva. Aceleasi inregistrari (nu si video) au consemnat schimburile de replici tandre dintre Clinton si Lewinsky, fapt probabil inedit in istoria Biroului Oval. De notat ca fiecare presedinte si fiecare Prima Doamna si-au decorat cum au dorit, fie Biroul Oval, fie apartamentele de la Casa Alba, ori le-au adus chiar modificari substantiale.
Secret Service si misterele sale
In Aripa de Vest (West Wing) se afla si principalii colaboratori ai presedintelui, incepand cu vicepresedintele. Pentru ca am vorbit de Situation Room, ea nu trebuie confundata cu buncarul folosit in cazuri de pericol imediat, ce se afla in Aripa de Est (East Wing), in care sunt birourile Primei Doamne si ale cabinetului sau. Construita in 1942, aripa are rolul de a masca subsolul fortificat si etans, unde, in caz de alarma, se refugiaza presedintele si cei din jurul lui. Oficial, incaperea se numeste "Centrul Operational de Urgenta al Presedintiei" si acolo s-a dus in fuga, in dimineata zilei de 11 septembrie 2001, vicepresedintele Dick Cheney. La acea ora, George W. Bush vizita scoala Emma Booker din Sarasota statul Florida. In birou, instalatiile de telecomunicatii securizate asigura continuitatea puterii. Ele sunt supravegheate de Secret Serivice. Este vorba de 5.000 de agenti (1.200 in uniforma raspund de Pennsylvania Avenue, 1600) si 2.000 de agenti speciali care se ocupa de securitatea persoanelor. Are 15 birouri de legatura in stainatate. Sunt acei zdrahoni cu microfoane mascate la ureche, care, atunci cand vorbesc despre Casa Alba, folosesc codul Coroana (The Crown), iar pe presedintele Bush l-au codificat Potus (President of United States). Serialul de televiziune Secret Service l-a prezentat pe larg publicului, dar putini stiu ca prima agentie federala de securitate, creata in 1865, s-a ocupat de-abia peste 29 de ani de securitatea presedintelui, a familiei sale, colaboratorilor lui si oaspetilor straini. Doi presedinti au fost ucisi in timpul mandatului lor in secolul al XIX-lea - Abraham Lincoln (1865) si James Garfield (in 1881) - iar alti doi in veacul trecut William McKinley (1901) si John F. Kennedy (1963). Roland Reagan a fost si el ranit la 30 martie 1981, in fata la Hilton Hotel din Washington. Atunci, activitatea Secret Service a fost aspru criticata.