Se deschide marele sezon de vânătoare în Afganistan. Şi va fi teribil şi nemilos

Imediat după ce americanii au anunţat semnarea tratatului cu talibanii şi apare certă perspectiva retragerii lor totale (ca şi a tuturor celorlalte trupe străine, inclusiv a celor 800 soldaţi reprezentând contingentul românesc) în răstimp de 14 luni, a apărut o ştire care arată că s-ar putea ca baia de sânge de acolo să continue încă mult timp. Poate chiar mai atroce decât până acum.

Despre ce e vorba? Explică Abdul Waheb Zia Moballegh într-un material intitulat “Scenarii pentru justiţie” şi difuzat în urmă cu câteva zile sub auspiciile Fundaţiei germane Heinrich Boll Stiftung.

Curtea Penală Internaţională a anunţat că, în fine, aşa cum a declarat judecătorul Piotr Hofmanski, a autorizat începerea unei anchete asupra posibilelor crime de război comise în Afganistan, cuprinzând o cercetare atentă a reclamaţiilor şi dezvăluirilor primite de biroul Procurorului General al CPI privind posibile crime de război şi crime împotriva umanităţii comise inclusiv de militari şi personal al forţelor SUA, ale guvernului afgan sau talibanilor. Spun "în fine" deoarece, pe 12 aprilie 2019, o instanţă de rang inferior din cadrul CPI dăduse o decizie prin care respingea “în mod eronat”  o cerere similară făcută de Biroul Procurorului General al CPI.

Problematica este extrem de importantă, aş zice chiar vitală, pentru a înţelege tensiunile care există acum între diverse grupuri de ţări care, la nivelul ONU, se înfruntă pe ideea esenţială a răspunderii unui stat în caz de conflict şi a modalităţilor prin care comunitatea internaţională poate (sau nu) trage la răspundere pe cei care se demonstrează, dincolo de orice îndoială posibilă, că sunt vinovaţi de comiterea unor crime de război sau crime împotriva umanităţii sau au participat la operaţiuni echivalente cu genocidul sau epurarea etnică.

Caz în care ar trebui să vă intereseze formularea deciziei  prin care judecătorii de primă instanţă din CPI respingeau cerea iniţială de anchetă argumentând, în paragraful 96 că "circumstanţele situaţiei actuale din Afganistan fac ca perspectivele unei investigaţii care să fie încununată de succes şi a urmăririi penale să fie extrem de limitate". Decizia respectivă spunea că o investigare ca cea solicitată de Pocurorul General "nu ar servi intereselor justiţiei" deoarece "existau perspective limitate la nivel naţional".

Din ce cauză?

Pentru că, pe fond, există o bătălie feroce de interese privitoare la menţinerea unei imagini nepătate de ţară, cea pe care, ulterior, să se bazeze acţiunile externe în numele “idealurilor superioare ale democraţiei”. Deci, bătălia deosebit de intensă este între statelele membre CPI (printre care România şi Afganistanul) şi SUA (plus Israel) care nu sunt membre CPI, chiar dacă este vorba despre o instituţie care funcţionează sub autoritatea ONU. În consecinţă, aşa cum argumenta Jay Sekulow, unul dintre avocaţii personali ai lui Trump, care, adresându-se CPI în nume personal, a arătat că CPI nu are niciun fel de autoritate pentru a investiga acuzaţiile privind eventuale crime de război sau împotriva umanităţii comise de cetăţeni americani. Din punctul său de vedere, acordul bilateral de securitate încheiat între SUA şi Afganistan prevede foarte clar că doar autorităţile din SUA pot declanşa o investigare a presupuselor crime comise de un cetăţean american, Afganistanul nu poate iniţia o investigaţie naţională, exact cum nici ICC nu are asemenea jurisdicţie internaţională.

Sigur că, recent, guvernul afgan a promulgat un nou Cod Penal unde sunt menţionate crimele de război şi cele împotriva umanităţii. Dar, notează raportul fundaţiei germane, nu este abrogată “legea amnistiei“ denumită “Legea reconcilierii naţionale, amnistiei generale şi stabilităţii naţionale“ din 3 decembrie 2008. Acolo se spune foarte clar că “părţile aflate în conflict şi care au luat parte la război şi la alte ostilităţi vor fi incluse în programul general de reconciliere şi amnistie şi se vor bucura de drepturile lor legale şi nu vor putea fi urmărite judiciar şi condamnate”. 

OK, numai că nicăieri în documentul semnat de americani cu talibanii nu se face aluzie la acest document, ceea ce înseamnă că, tehnic, problema rămâne absolut deschisă şi este lăsată ca moştenire viitoarelor structuri de justiţie ale Emiratului Islamic al Afganistanului.

Teritoriul de vânătoare se anunţă ca fiind larg deschis. Autorităţile de la Kabul sesizează corect primejdia, drept care ambasadorul afgan în Olanda a subliniat în mai multe rânduri că “intervenţia CPI în acest stadiu poate pune în primejdie procesul de pace” şi, în acest moment, “nu ar trebui autorizată niciun fel de anchetă internaţională” (aveţi aici poziţia oficială a guvernului afgan) . Stârnind reacţia contrară a reprezentanţilor victimelor şi ale Grupului transnaţional de coordonare pentru Justiţie alcătuit din 26 de ONG-uri afgane pentru apărarea drepturilor omului care afirma că “actualul guvern afgan poate să aresteze persoane şi să investigheze cazuri de crime de război în Afganistan. Dar nu a făcut nimic în acest sens în ultimii 40 de ani. CPI este ultima şansă pentru victimele afgane care cer să nu fie abandonate”.

Ce anume cere Procurul General Fatou Bensouda (foto)?

Tehnic, ceva într-adevăr imposibil până acum, dar care, în funcţie de viitoarele interese de credibilizare internaţională ale  Emiratului Islamic al Afganistanului ar putea chiar să devină gradual posibil:

• Anchetarea presupuselor crime comise de talibani şi alte grupuri înarmate, aşa cum ar fi numeroasele cazuri de ucidere a unor civili ca urmare a unor atentate sinucigaşe cu bombă, explozii în locuri publice (şcoli, moschei, spitale etc) şi luarea ca ţintă a funcţionarilor civili, profesori, jurnalişti şi femei care lucrau în instituţii guvernamentale şi nonguvernamentale precum şi trimiterea la închisoare, în mod arbitrar, a unor civli
• anchetarea presupuselor crime comise de forţele afgane, inclusiv cazurile de tortură, încălcarea demnităţii victimelor precum şi actele de violenţă sexuală.
• anchetarea presupuselor crime internaţionale comise de forţele americane sau cele ale CIA pe teritoriul unui Stat Membru (Afganistan, n.n.) Iar curtea a prezentat unele dintre victime în categoria “Victime trans-frontaliere”.

Ce se va întâmpla în continuare?

În principiu, Afganistanul, ca Stat Membru care a semnat Statutele de la Roma privind CPI, este obligat în mod legal să permită ancheta. Cât timp au fost sub protecţia umbrelei americane, era firesc să fi simţit că puteau închide porţile. Dar acum?

Nimeni nu ştie ce se va întâmpla, singura certitudine absolută fiind că, din nou, dar pe invers, va fi un joc poltic, de interese şi orgolii, de răzbunărin istorice şi jocuri între clanuri rivale care vor face ca viitoarele autorităţi islamice care, eventual, să dorească să livreze către CPI documente sau chiar una sau două persoane care să se lase condamnate “pentru binele superior comun”. Asta în raport cu investigaţiile CPI, căci înlăuntrul Afganistanului, puţini sunt cei care-şi mai fac iluzii că nu va curge mult sânge dacă, după 14 luni, talibanii vor mai putea identifica eventuali vinovaţi de cooperare cu inamicul. Dar, pe lângă toate astea, la Bruxelles au ajuns veşti privind reluarea unei activităţi intense la nivelul organizaţiilor internaţionale precum European Center for Constitutional and Human Rights, Human Rights Watch, No Peace Without Justice, The Center for Justice & Accountability, REDRESS sau Woman’s Initiatives for Gender Justice care vor să redeschidă mai vechile dosare privind eventuale cazuri de crime de război şi împotriva umanităţii în Afganistan. Şi nu numai cele comise de trupele americane sau de echipele celor de la CIA, aşa cum susţin surse apropiate biroului Procurorului General de la Haga, care spun că ONG-urile afgane şi internaţionale aduc acum materiale extrem de importante în această dezbatere. Inclusiv din arhivele oficiale, golite acum în ritm rapid şi de cei care vor să aibă oarece linişte în perioada următoare.

Dar va fi vreodată linişte în Afganistan, ţara unde au fost ucişi doar în perioada 2009-2019 peste 100.000 de civili (conform raportului redactat de UNAMA)?