Schimbările climatice, pe masa mai marilor armatelor lumii

Militari francezi în Mali FOTO AFP

Încălzirea globală devine noul câmp minat al militarilor şi strategilor din domeniul apărării, iar aceştia trebuie să se adapteze urgent la noile ameninţări. UE a făcut un prim pas.

Finlanda a preluat preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene cu o agendă concentrată pe mediu şi a făcut, în acord cu ea, primul pas la nivelul UE în abordarea legăturii dintre încălzirea Terrei şi viitorul securităţii internaţionale.

Reuniţi joia trecută la Helsinki, miniştrii Apărării din statele membre UE au avut pe masă o nouă temă de reflecţie, şi anume „impactul schimbărilor climatice în materie de apărare“.

Reprezentantă a unei ţări aflate în prima linie a luptei pentru un mediu mai curat, Florence Parly, ministrul francez al Apărării, a atras atenţia, cu acest prilej, că schimbarea climatică contribuie la „destabilizarea celor mai fragile zone ale globului“.

Miniştrii Apărării din UE reuniţi la Helsinki FOTO EPA-EFE

Intensificarea migraţiei

Ea îşi bazează afirmaţiile pe un studiu publicat recent de un centru de cercetare privind schimbările climatice şi securitatea din cadrul Institutului de relaţii internaţionale şi strategice (IRIS). Conform studiului, încălzirea globală intensifică migraţiile în interiorul şi în afara graniţelor, cele mai afectate ţări fiind chiar cele vulnerabile deja din punct de vedere socio-economic.

Prognozele nu arată bine pentru ţările din Sahel, o regiune de tranziţie dintre nisipurile Saharei şi zona de savană. În cazul Nigerului, de exemplu, este prevăzută o situaţie dramatică la orizontul anului 2050, în cazul unei creşteri a temperaturii cu 2,5 grade Celsius. Într-o astfel de evoluţie a temperaturii, sezonul ploios s-ar reduce cu 20%, fluviul Niger ar seca, iar randamentul agricol ar scădea cu 20%. Populaţia va fi nevoită să-şi asigure resursele dincolo de frontiere, iar direcţia de migrare ar putea fi Libia, ca popas spre Europa. Măcinată deja de război, Libia va deveni şi mai greu de controlat. În tot acest amalgam, grupările teroriste vor încerca să profite de situaţie.

Tabără de refugiaţi din Bangladesh FOTO EPA-EFE

Nici viitorul Bangladeshului nu arată bine. Cea mai dens populată ţară din lume riscă să ajungă în proporţie de 15%-20% sub ape în următoarele trei decenii. În condiţiile în care Bangladeshul are peste 160 de milioane de locuitori, această ţară ar putea contribui din plin la intensificarea migraţiei din cauza schimbării climatice.

Consiliu Militar Internaţional privind Securitatea şi Clima

Ori migraţia provocată de dezastre naturale o depăşeşte pe cea provocată de conflicte armate. Potrivit Indexului Mondial al Păcii pe 2017, 61% dintre deplasările de populaţii din acel an au fost cauzate de dezastre naturale, iar 38% de conflicte armate.

Luând acte de aceste prognoze, 41 de deputaţi francezi au publicat la sfârşitul lui iulie un editorial în „Le Parisien“ în care îndeamnă armata ţării lor să devină un actor major în adaptarea la ameninţările aduse de schimbarea climatică.

În ianuarie, o sesiune a Consiliului de Securitate ONU a fost consacrată includerii schimbării climatice în gestiunea conflictelor, printre cele mai interesate părţi arătându-se Franţa, Germania şi naţiuni din Caraibe. Fapt inedit, un Consiliu Militar Internaţional privind Securitatea şi Clima (IMCCS) a fost creat în februarie, la Haga.

„Comunitatea militară depune eforturi pentru a-şi redefini rolul armatei, care inevitabil va evolua sub influenţa şocurilor climatice viitoare“, spune pentru „Libération“ Camilla Born, cercetătoare asociată la Institutul internaţional pentru cercetări de pace din Stockholm (Sipri).

Răpuşi de căldură

Pe lângă provocări de natură geopolitică, schimbarea climatică are impact direct şi asupra sănătăţii soldaţilor, precum şi a infrastructurii militare. Potrivit unui studiu publicat acum o lună de Inside Climate News, 17 militari americani au murit din cauza căldurii din 2008 încoace. De asemenea, procentajul militarilor diagnosticaţi cu probleme de sănătate cauzate de căldură a crescut cu 60%  în perioada sus-menţionată. Situaţia nu arată deloc bine nici pe teren. Conform Pentagonului, două treimi din instalaţiile militare „esenţiale“ americane sunt sau vor fi expuse riscurilor de inundaţii, iar peste jumătate riscurilor de secetă. În octombrie 2018, uraganul Michael, de categoria a V-a, cea mai înaltă pe scara Saffir-Simpson, a devastat baza aeriană Tyndall din Florida, distrugând aproape 700 de construcţii şi forţând evacuarea a 11.000 de persoane.

Baza aeriană Tyndall după trecera uraganului Michael FOTO mlitary.com

În aceste condiţii, CIA a fost îndemnată să vină în ajutorul armatei. În iunie, după o reuniune a Comitetului de Informaţii din Camera Reprezentanţilor consacrată schimbării climatice şi menţinerii păcii, un congressman american a cerut CIA să înfiinţeze un centru specializat problemelor de mediu şi să-şi ofere expertiza în acest sens, în scopul evitării bulversărilor la nivel mondial.