Sarkozy refuză tradiţionala graţiere în masă

Conducerile închisorilor, care sperau că amnistia va mai relaxa condiţiile de detenţie, sunt îngrijorate că decizia ar putea duce la revolte ale deţinuţilor Preşedintele Franţei, Nicolas

Conducerile închisorilor, care sperau că amnistia va mai relaxa condiţiile de detenţie, sunt îngrijorate că decizia ar putea duce la revolte ale deţinuţilor

Preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy, a dezamăgit mii de puşcăriaşi, anunţând că va renunţa la tradiţia de a graţia mii de arestaţi de Ziua Bastiliei, 14 iulie. Cei doi predecesori ai lui Sarkozy, Jacques Chirac şi Francois Mitterrand, au acordat în fiecare an, de ziua naţională, graţieri în masă ale deţinuţilor, folosind acest drept prezidenţial ca o modalitate de a micşora presiunea asupra închisorilor supraaglomerate.

Numai anul trecut, Chirac a eliberat circa 3.500 de puşcăriaşi, iar conducerile închisorilor, a căror infrastructură suferă din cauza supraaglomerării, sperau că noul preşedinte va continua tradiţia. Nicolas Sarkozy, care are reputaţia unei poziţii radicale în privinţa combaterii criminalităţii, a declarat că va pune capăt tradiţiei şi a refuzat semnarea unui decret de eliberare a 3.000 de puşcăriaşi.

"Nu va fi nicio graţiere în masă. De ce ar trebui să folosim amnistierea ca mod de a gestiona închisorile?", a declarat el pentru "Journal du Dimanche". Preşedintele francez a adăugat că va oferi graţieri individuale, în funcţie de caz, pentru "motive umanitare" sau în situaţii excepţionale.

"De exemplu, dacă cineva care are cazier sare în Sena şi salvează de la înec trei copii, este un caz în care se poate acorda clemenţa", a spus Sarkozy. Chirac şi-a graţiat prietenul, acuzat de corupţie Anul trecut, Jacques Chirac a fost acuzat că a procedat "ca într-o republică bananieră", după ce şi-a graţiat prietenul, fostul atlet Guy Drut, acuzat de corupţie.

Cele 188 de închisori din Franţa au o capacitate totală de 50.000 de locuri, dar în prezent numărul deţinuţilor se ridică la aproape 61.000, potrivit statisticilor oficiale. Închisorile sunt dărăpănate, infrastructura învechită şi este de aşteptat ca starea lor să se înrăutăţească

. Organizaţiile pentru drepturile omului, ofiţerii din închisori şi judecătorii s-au declarat îngrijoraţi că supraaglomerarea se va accentua în următoarele luni, în urma adoptării unei legi care prevede condamnări minime pentru delincvenţii cu abateri repetate. Proiectul este dezbătut în prezent de parlamentul francez.

Conducerile închisorilor au avertizat că decizia ar putea duce la revolte în rândul deţinuţilor. "Reducerea pedepselor este aşteptată de multă vreme în închisori şi are un mare impact psihologic în rândul deţinuţilor", se arată într-un comunicat al sindicatului personalului din închisori. Ziua Bastiliei, sărbătoarea naţională a Franţei, comemorează asaltul asupra închisorii Bastilia în 1789, care a reprezentat începutul Revoluţiei Franceze.

Cei şapte deţinuţi aflaţi la Bastilia pe 14 iulie 1789 au fost eliberaţi de către revoluţionari. Partidul Socialist, de opoziţie, s-a declarat de acord cu decizia lui Sarkozy, dar a avertizat că guvernul trebuie să ia urgent măsuri pentru îmbunătăţirea condiţiilor, altfel "vor fi tensiuni, în scurt timp", după cum a declarat liderul Opoziţiei, Francois Hollande.

Condiţiile de detenţie, criticate de UE Condiţiile de detenţie în Franţa au fost aspru criticate, în ultimii ani, de Uniunea Europeană. Unul dintre cele mai recente rapoarte, alcătuit de fostul comisar pentru drepturile omului Alvaro Gil-Robles, arată că încăperile unde sunt ţinuţi în detenţie cetăţenii străini la Paris sunt în starea cea mai proastă din totalul celor vizitate, cu excepţia celor din Republica Moldova.

Raportul mai arată că starea închisorii Les Baumettes, din Marsilia, este "revoltătoare", iar supraaglomerarea dă naştere unei atmosfere încărcate şi generează probleme psihice în rândul deţinuţilor, care nu sunt tratate adecvat. Raportul menţionează că, în celulele unor închisori din Paris, deţinuţii dorm pe podele, fără saltele.

Franţa cere regândirea politicilor financiare în zona euro

Preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, a participat ieri, la Bruxelles, la întâlnirea miniştrilor de finanţe din zona euro, pentru a cere o derogare de la regulile fiscale, ce i-ar permite implementarea unui plan de revitalizare a economiei franceze.

El a argumentat nevoia de a reduce impozitele chiar dacă acest lucru ar putea cauza un deficit bugetar care depăşeşte limita de 3% fixată de UE. În plus, Sarkozy a criticat Banca Centrală Europeană pentru faptul că a permis aprecierea prea mare a monedei euro şi a cerut ca guvernele naţionale să aibă putere mai mare de decizie în privinţa ratelor de schimb.

"Vrea să schimbe totul. Pune sub semnul întrebării practicile care stau la baza uniunii monetare europene", a declarat Klaus Baader, economist-şef al Companiei "Merrill Lynch", din Londra, citat de agenţia Bloomberg. Ministrul german de finanţe Peer Steinbrueck a respins deja planurile lui Sarkozy, iar preşedintele Băncii Centrale Europene, Jean-Claude Trichet, a declarat că acordul privind echilibrul bugetar al UE trebuie respectat. Portugalia, deţinătoarea preşedinţiei UE, a semnalat opoziţia.