S-a rupt lanţul de iubire: spionaj chinez în Rusia

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Parteneriatul strategic Rusia-China pare să fie o realizare durabilă a celor două state asiatice. Totuşi, Rusia nu a lăsat niciodată garda jos şi mulţi membri ai zonei militare şi de intelligence sunt conştienţi, dincolo de acorduri şi declaraţii, poze şi îmbrăţişări, în legătură cu pericolul pe care-l reprezintă China pentru Rusia.

Mai ales că la Răsărit de Urali se mai află 20 milioane de ruşi pe un teritoriu imens, de trei ori mai mare decât Rusia europeană, dar şi peste 20 milioane de chinezi rezidenţi oficial.

Însă într-o epocă de final al petrolului şi de schimbare a generaţiei energetice, când însăşi deţinerea armei nucleare nu mai garantează un loc de prim plan în afacerile globale, parteneriatul cu China dă Rusiei un client pentru producţia care garantează formarea bugetului, în petrol şi gaze, şi un investitor în numeroase proiecte. Însă mai nou, Rusia a realizat şi public că e ţinta spionajului chinez în domeniul tehnologic şi militar, iar miercuri, 17 iunie, a acuzat direct Beijingul în cel mai recent caz de spionaj, acuzând, totodată dezvoltările flotei de submarine pentru călătorii sub calota arctică pe care şi-o construieşte China.

Hidroacustică şi sonare pentru submarinele chineze

Rusia a acuzat China direct şi pe Valery Mitko, unul dintre principalii cercetători ai săi în regiunea arctică, de spionaj şi, respectiv, trădare de ţară. Acuzaţiile au apărut miercuri, 17 iunie, după ce avocatul a putut da publicităţii documentele pe baza cărora clientul său se află în arest la domiciliu, aşteptând procesul. Cazul face parte dintr-o întreagă pleiadă de cazuri similare prin care oameni de ştiinţă de prim plan din Rusia, cu precădere aflaţi la vârste foarte înaintate, au fost acuzaţi de spionaj, intrând în conflict cu serviciile de informaţii ruse pentru vizitele lor externe de obicei la conferinţe şi la universităţi din străinătate.

Acuzaţia formulată la peste 5 luni de la arestarea originară din februarie suţine că, la începutul lui 2018, Valery Mitko ar fi dus la Universitatea Maritimă Dalian din China un document ce conţinea secrete de stat pe care l-ar fi predat, în prezenţa unui profesor chinez, serviciilor secrete chineze. Documentul conţinea date din domeniul hidroacusticii, respectiv despre studii despre propagarea sunetului în apă, date ce ajută la navigaţia sub apă, la comunicaţii şi monitorizarea activităţii submarine.

De la apariţia publică a cazului, ca urmare a declaraţiilor avocatului lui Mitko şi a grupurilor specializate în apărarea oamenilor de ştiinţă acuzaţi de spionaj şi a agenţiilor de apărare a drepturilor omului, analizele publice au subliniat rivalitatea în creştere şi interesul nemaipomenit pe care îl are China în zona arctică. Deşi parteneri strategici, competiţia Rusiei cu China e acerbă şi extrem de contondentă pe teren. Chiar şi în privinţa parteneriatului strategic în Arctica, Beijingul şi Moscova au ales să coopereze, dar, de fapt, Rusia a fost foarte atentă la cooperarea militară în această zonă.

China a arătat că are ambiţii militare în special prin zona intelligence-ului şi culegerii de informaţii în acest domeniu. Ea are ambiţii în ceea ce priveşte submarinele care operează în ape neutre şi acesta e noul front de dezvoltare al marinei chineze care operează pe întreg globul şi doreşte o defăşurare de submarine capabile să funcţioneze sub calota glaciară arctică. China s-a autoproclamat deja “stat aproape arctic” şi este observator în Consiliul Arctic. Şi-a crescut prezenţa în zona arctică şi are cea mai mare flotă a lumii de spărgătoare de ghiaţă.

China a folosit Rusia pentru prezenţa în zonă, circulând în largul coastelor ruse, ocolind celelalte state arctice aliate cu SUA sau membre ale NATO. Rusia şi-a stabilit ca prioritate să reabiliteze şi să relanseze activitatea economică a localităţilor din interiorul Cercului Arctic şi o face cu ajutorul Chinei. Zonele abandonate în mare măsură după dispariţia URSS sunt incluse într-un plan până în 2035 pentru Arctica lansat de către Vladimir Putin în martie 2020, care presupune investiţii chineze masive în proiecte energetice gigant care aduc locuri de muncă în regiune şi crează exporturi de petrol şi gaz pe Ruta Mării Nordului, tot mai puţin îngheţată peste an.


FOTO Shutterstock

China spion - spionaj FOTO Shutterstock

Arest la domiciliu cu acuzaţii de spionaj pentru Preşedintele Academiei Arctice de Ştiinţe, la 78 de ani

Fost căpitan în marina sovietică, Valery Mitko, ajuns la 78, este Preşedintele Academiei Arctice de Ştiinţe şi susţine că toate informaţiile trimise aduse din Rusia în China la conferinţă pentru prezentare erau date publice. Mitko a fost acuzat de trădare de ţară şi pus sub arest la domiciliu pe care avocatul său vrea să-l conteste azi. În februarie a fost închis la Balshoi Dom, sediul FSB, serviciile interne ruse din Leningrad, de pe Liteyny Prospect. În percheziţia care a avut loc au fost ridicate toate documentele de hârtie de la domiciliul său.

Mitko a fost acuzat, potrivit avocatului său, Ivan Pavlov, că a dus în China un document care conţinea caracteristicile de design ale submarinelor ruse, cercetare care privea exact reacţia fizică la descoperirile privind circulaţia sunetului sub apă de care se ocupa omul de ştiinţă rus. Potrivit lui Pavlov, profesorul Mitko călătorise de mai multe ori la Universitatea Dalian din provincia chineză Liaoning.

După absolvirea facultăţii în 1963, Mitko a făcut serviciul militar în Flota Pacificului sovietică, ajungând în 1969 căpitan de vas. A părăsit marina şi şi-a luat doctoratul în ştiinţe tehnice. A înfiinţat în 2003 Academia de Ştiinţe Arctice pe care o prezidează şi atăzi. În 2019, profesorul Mitko a publicat un volum despre factorii geopolitici determinanţi ai misiunii arctice a Rusiei, document cu relevanţă strategică deosebită pentru Rusia. A publicat peste 400 de lucrări ştiinţifice în Rusia şi peste hotare, în primul rând în China. În viaţa sa a primit 24 medalii sovietice şi ruse pentru a valida realizările sale.

Deşi suţine că este nevinovat, Valery Mitko are şanse reduse să se salveze şi să scape fără condamnare din procesul care vine. El neagă orice contact cu serviciile chineze de informaţii şi susţine că a dus doar materiale publice verificate, nicidecum documente clasificate. Totuşi, avocatul său Ivan Pavlov susţine că “procentul de achitaţi, în cazurile de ofensă la adresa securităţii statului, este neglijabil, redus la zero”. Nici un judecător rus nu contrazice un procuror în cazuri de trădare şi spionaj.


Vladimir Putin cu motocicleta în Sevastopol, Crimeea FOTO Profimedia

Imagine indisponibilă

Preocuparea pentru spionaj a serviciilor secrete ruse după anexarea Crimeei

Grupurile de sprijin al oamenilor de ştiinţă acuzaţi de spionaj în Rusia susţin că toate aceste cazuri sunt rezultatul paranoiei din interiorul serviciilor secrete ruse, care doresc să-şi dovedească utilitatea. Mai mult, statisticile din instanţe arată o creştere spectaculoasă a numărului de cazuri după anexarea Crimeii, atunci când acţiunea Rusiei lui Putin a determinat o creştere a sentimentelor militariste din interiorul agenţiilor de aplicare a legii, cu precădere la nivelul serviciilor de informaţii ruse.

Astfel, potrivit datelor statistice ale Curţii Supreme de Justiţie a Rusiei, între 2009-2013 s-au înregistrat 25 de cazuri de spionaj soldate cu condamnări pe baza acuzaţiilor de trădare de ţară, pentru ca numai în 2014, numărul de cazuri să fie de 15 în acel an. Între 2014-2019 cât există statitici, 51 de personae au fost condamnate în cazuri diferite pe baza acuzaţiei de trădare de ţară conexată cu spionajul.

Nu în mod întâmplător, grupul de risc cel mai vizat îl reprezintă oamenii care deţin informaţii sensibile ca efect al activităţii lor de cercetare, oamenii de ştiinţă, jurnalişti şi activişti civici. Serviciile ruse de informaţii - şi cele militare, GRU, dar cu precădere cele civile interne, FSB – monitorizează pe oricine are legături internaţionale şi contacte cu străini şi de aceea regulile pentru ieşirea din ţară şi prezentarea de lucrări ştiinţifice în afara ţării este strict monitorizată la nivelul tuturor universităţilor şi instituţiilor de cercetare. Fiecare trece prin trei etape de evaluare şi clearance pentru lucrări, inclusiv comisia pentru securitate a fiecărei asemenea instituţii. Totuşi mentalitatea agenţilor acestor servicii ruse, reproşează avocatul Pavlov, este că orice om de ştiinţă care pleacă peste hotare nu o face decât pentru a vinde secrete.

De altfel, mai mulţi oameni de ştiinţă ruşi au fost acuzaţi şi condamnaţi pentru transmiterea unor secrete de stat unor guverne străine. În 2018, Curtea de Justiţie din Moscova l-a condamnat pe Viktor Kudryavtev, inginer aerospaţial, pentru trădare pentru transmiterea unui raport care conţinea informaţii despre armele hipersonice ruse unui institut Belgian, în timpul unui program de cercetare comun.

După ce a stat în închisoare un an, a fost trimis în arest la domiciliu din cauza stării de sănătate precare - şi acesta fiind aproape de 80 de ani la arestare. Alţi doi angajaţi ai aceluiaşi institut sunt arestaţi pentru trădare de ţară. Un alt cercetător în domeniul ştiinţelor spaţiale, Vladimir Lapygin, în vârstă de 79 de ani, a fost eliberat condiţionat din închisoare după ce a fost condamnat în 2016 pentru că a dat detalii tehnice despre rachetele spaţiale ruse către China. În toate aceste cazuri, cei implicaţi au negat că ar fi prezentat altceva decât lucrări bazate pe informaţii neclasificate.


Xi Jinping FOTO EPA-EFE

Xi Jinping vorbind cu prilejul implinirii a 40 de ani de la lansarea reformelor economice FOTO EPA-EFE

Ce mai spionează China în Rusia

Istoria spionajului chinez în Rusia, pe domenii tehnico-ştiinţifice, e foarte bogată. Din 2007 datează cazul a trei cercetători şi a directorului Institutului de Cercetări Centrale pentru Construcţia de Maşini - Tsniimash-Export, Igor Reshetin, care au fost condamnaţi între 5 şi 11 ani şi jumătate pentru vânzarea ilegală de tehnologii ale unor arme către China. A fost vorba depre tehnologii cu dublă utilizare – civilă şi militară - şi care ar fi ajutat China să-şi dezvolte rachetele militare şi să accelereze programul său spaţial, ajuns la nivelul aselenizării pe partea întunecată a Lunii.

Igor Reshetin, directorul Tsniimash-Export – producător de rachete spaţiale şi de rachete militare care lucrează împreună cu Agenţia Spaţială Rusă, a fost găsit vinovat de contrabandă cu proprietatea intelectuală şi dobândirea de foloase necuvenite. El ar fi transferat know how utilizabil în crearea designului rachetelor nucleare către China Precision Machinery Import-Export Corporation (CPMIEC), cauzând pierderi de 110 millioane ruble ($4.5 million) Rusiei. Tsniimash a mai avut acuzaţii similare şi în 2005, iar CPMIEC a intrat în lista sancţiunilor americane pentru încălcarea acordului de neproliferare în legătură cu Iranul, în 2003. Compania Tsniimash-Export a avut peste 120 contracte comerciale cu companii din SUA, China şi alte state. Tehnologia rusă a fost utilizată la programul spaţial cu oameni la bord al Chinei.

Alţi doi oameni de ştiinţă din Sankt Petersburg au fost arestaţi la 16 septembrie 2010 şi încarceraţi în închisoarea de înaltă securitate Lefortovo din Moscova pentru spionaj în favoarea Chinei. Svyatoslav Bobyshev, în vârstă de 57 de ani, şi Yevgeny Afanasyev, tot de 57 de ani la acea vreme, lucrau la Universitatea Tehnică de Stat Baltică şi erau specializaţi în mişcarea gazelor şi efectele aferente, fiind acuzaţi de transfer de informaţii sensibile care ar putea afecta securitatea naţională a Rusiei unor cetăţeni chinezi neidentificaţi.

Universitatea Baltică de Stat se afla în colaborare cu Universitatea de Inginerie Harbin din China, pe care ambii acuzaţi o vizitaseră de circa 6 ori pentru cursuri şi conferinţe diferite. De altfel, dincolo de negările repetate ale celor doi şi suţinerile privind fabricarea unui caz inexistent, Universitatea de Inginerie din Harbina a mai apărut în alte cazuri de spionaj. În 2003, Vladimir Shchurov, cercetător în acustică din Vladivostok a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare pentru acuzaţii similare de transmitere de tehnologie clasificată Universităţii de Inginerie din Habin. În plus, unul dintre agenţii ruşi anchetaţi şi arestaţi în SUA în 2010 pentru spionaj, Mikhail Semenko, studiase la această universitate între 2003 şi 2004.

De altfel, dacă e să credem formulările oficiale din actele de acuzare ale procurorilor ce se bazează pe informaţiile FSB, China pare a fi ţara aleasă cu predilecţie de către oameni de ştiinţă ruşi gata să vândă secrete de stat. Acest lucru a creat dificultăţi şi tensiuni între cele două state, chiar dacă ele nu au izbucnit în acuzaţii lansate în spaţiul public până astăzi. Acum acuzaţia de spionaj vizează direct China.

În 2004, fizicianul din Krasnoyarsk, Valentin Danilov, a fost condamnat la 14 ani de închisoare pentru transmiterea de informaţii secrete către China. Sentinţa i-a fost redusă la recurs la 13 ani şi jumătate. În acestea şi în alte cazuri similare, precum cel al lui Igor Suryagin în 2004, Oskar Laubyshev în 2005 şi cel al fraţilor Oleg şi Igor Minin în 2007, toţi suspecţii au susţinut invariabil că cercetările lor se bazau exclusiv pe date neclasificate.

Mai mult, în instanţă ei au fost susţinuţi de către alţi oameni de ştiinţă, membri ai Academiei de Ştiinţe a Rusiei, dar niciodată aceată susţinere nu a influenţat în vreun fel hotărârea judecătorilor. Aşa a fost înfiinţat Comitetul Public pentru Protecţia Oamenilor de Ştiinţă, o organizaţie profesională non profit care ajută şi asistă în instanţă pe oamenii de ştiinţă ajunşi sub lupa FSB sau GRU şi acuzaţi de trădare de ţară şi spionaj. Yuri Ryzhov, membru al Academiei de Ştiinţe şi a grupului în cauză, a vorbit despre încălcarea flagrantă a legii în cazul acestor oameni de ştiinţă de către serviciile de informaţii şi justiţia coruptă.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite