Rusia lui Putin joacă la două capete: cu Donald Trump contra lui Bernie Sanders, spre al doilea mandat

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
Vladimir Putin şi Donald Trump FOTO EPA-EFE
Vladimir Putin şi Donald Trump FOTO EPA-EFE

Alegerile prezidenţiale din acest an din Statele Unite se află în zodia unui nou scandal monstru care confruntă deopotrivă ingerinţele Rusiei lui Putin în alegeri, susţinerea extremelor de către publicul american şi confruntarea între serviciile de intelligence americane şi Preşedinte.

Rezultatul este o cursă complet neclară în care, de partea democrată, avem un candidat socialist de prim plan, anti-sistem, Bernie Sanders, atacatul vicepreşedinte american Joe Biden şi speranţa aşteptată să-l înfrângă pe Trump, multimiliardarul Michael Bloomberg, fostul primar de New York. În schimb, sondajele de după tentativa de a demite preşedintele arată că Donald Trump merge neabătut spre cel de-al doilea mandat.

Putin joacă la două capete Trump versus Sanders

Scandalul a pornit de la apariţia în mass media, mijlocită cel mai probabil – potrivit republicanilor şi administraţiei de la Casa Albă - de către preşedintele Comisiei de supervizare a intelligence-ului din Camera Reprezentanţilor, democratul, Adam Schiff, că Rusia lui Putin a reluat ingerinţele în alegerile americane, aşa cum a făcut-o în 2016, susţinându-l pe actualul preşedinte, Donald Trump. Imediat a apărut în presă faptul că şi senatorul Bernie Sanders, cel mai bine situat candidat democrat în acest moment, ar primi şi el ajutorul de la ruşi.

Consilierul prezidenţial pentru Securitate Naţională, Robert O’ Brien, a fost cel care a încercat să descalifice primul evaluarea la zi ale comunităţii de intelligence, făcută despre ingerinţele ruse în procesul electoral american. Dar nu a făcut-o de pe poziţiile construcţiei încrederii în alegeri şi democraţia americană, ci doar din cea de responsabil în administraţia Trump. Astfel, el a declarat că nu a văzut nici un element de intelligence potrivit căruia Moscova ar fi încercat să susţină candidatura lui Donald Trump, în schimb apropierea de Bernie Sanders este naturală, având în vedere stânga extremă pe care o profesează dar şi vizita sa acum câteva decenii în urmă la Moscova.

Rezultatul acţiunii consilierului prezidenţial nu a fost de bun augur. Ea nu rezolvă nici unul dintre imperativele momentului: nici nu reconstruieşte încrederea în democraţia şi alegerile americane, atacând lipsa de informaţii, înţelegerea greşită a datelor, specularea unor elemente de evaluare în faţa faptelor, şi nici nu avertizează societatea şi nu întăreşte comunitatea americană de intelligence pentru a fi activă şi agilă în a combate asemenea ingerinţe, evitând repetarea situaţiei ingerinţelor ruse din 2016, în ciuda eforturilor de combatere a intervenţiilor la alegerile mid-term, în 2018, evitând propaganda rusă şi, deopotrivă, alte operaţiuni informaţionale ale Rusiei lui Putin la adresa alegerilor americane – pe zonă tehnică, de hacking la sistemele de vot, sau pe zona extragerii informaţiilor compromiţătoare, livrate unui jucător sau altuia.

Vinovaţii de serviciu: serviciile, brieferii sau Directorul National Intelligence

Reacţia preşedintelui american, Donald Trump, nu s-a îndreptat deloc împotriva Rusiei, ci împotriva propriilor servicii de informaţii, care au elaborat acest brief. Toată linia de informare a fost luată la anchetă, începând cu sursa informaţiei şi conţinutul său - cele 17 servicii de informaţii care elaborează briefurile - continuând cu brieferul Shelby Person, speculând fie excesul său sau implicarea politică nepermisă, fie interpretarea greşită a mesajului său de către congresmanii care au politizat datele şi încheind cu şeful DNI, Departamentului Naţional de Intelligence de la Casa Albă, Joseph Macguire, schimbat imediat din funcţie pentru că a permis briefingul şi pentru că s-ar fi înţeles greşit cele ce trebuiau comunicate, inclusiv susţinerea Rusiei lui Putin pentru Preşedintele Donald Trump.

În fruntea Departamentului de specialitate de la Casa Albă au fost aduşi doi loialişti duri ai lui Trump, Richard Grenell, ambasadorul SUA în Germania şi trimis special pentru conflictul din Kosovo, cu experienţă limitată în domeniul intelligence-ului, numit director interimar al Naţional Intelligence şi Kashyap Patel, fost consilier al şefului republican al Comisiei de control în Intelligence, Davin Nunes, cel care s-a ocupat la origine de combaterea raportului de ingerinţă al Rusiei în alegerile americane din 2016 şi întreţinerea paranoiei despre statul profund, “deep state”, adus în Departament. Aceştia au reacţionat virulent la noile informaţii date publicităţii despre ingerinţele actuale în campania electorală americană de către Federaţia Rusă în favoarea preşedintelui Trump.

Deturnarea atenţiei spre Bernie Sanders are o dublă valoare de utilizare: mai întâi, utilizează ambele sale calităţi, postura de socialist, anti-sistem, de extrema stângă, în al doilea rând, pe cea de candidat democrat plasat în prim planul cursei electorale. După modelul Joe Biden, singurul capabil încă, potrivit sondajelor, să-l învingă pe Donald Trump, profilarea atacului sau a susţinerii sale de către Rusia îi tulbură cursă şi subliniază cum capacitatea Rusiei de a dirija decizia la nivelul democraţiei şi alegerilor americane e mult mai mare decât cea reală.


Bernie Sanders FOTO EPA-EFE

Bernie Sanders FOTO EPA-EFE

Obiectivele Rusiei în operaţiunea „ingerinţa în alegerile americane”

Indiferent de gradul de ingerinţă şi de impactul operaţiunii ruse directe de influenţare a alegerilor prezidenţiale din Statele Unite, obiectivele sale au mai mult nivele de lectură. Mai întâi, scopul direct al ingerinţei şi instrumentarul din 2016 subliniază trei direcţii de acţiune: propaganda şi alterarea realităţilor pentru a convinge şi dirija votanţii în direcţiile dorite; apoi hackingul şi preluarea de materiale sensibile pentru a favoriza un candidat împotriva altuia, pentru a compromite anumiţi candidaţi nedoriţi şi a maximiza şansele celor agreaţi; şi, în sfârşit, tentativa de a sparge softurile şi sistemele de numărare a voturilor respectiv ale Comisiilor Electorale teritoriale.

În spatele acestui nivel evident şi vizibil al lecturii obiectivelor Rusiei, lucrurile sunt mult mai bine structurate. Obiectivele mai profunde vizează: creşterea diviziunilor în interiorul societăţii americane şi accentuarea acestor rupturi – de unde avantajul candidaţilor consideraţi în extreme ale partidelor Democrat şi Republican, la stânga socialistă progresistă şi anti-sistem şi la dreapta conservatoare naţionalistă; distrugerea credibilităţii sistemului democratic american şi compromiterea lui, prin neîncrederea în reflectarea clară a voinţei alegătorilor, care este alterată de ingerinţe externe; dar şi subminarea credibilităţii celui ales Preşedinte – pe seama neclarităţii gradului de ingerinţă şi influenţare externă, malignă, a voinţei cetăţenilor americani îndrituiţi să voteze.

Din acest punct de vedere, alegerea candidaţilor Republican Donald Trump şi Democrat Bernie Sanders spre a fi promovaţi de către Rusia este aproape evidentă, în această perspectivă: mai întâi pentru că natural, ei par a fi cel mai bine plasaţi azi pentru a se întâlni în competiţia directă; apoi ambii au gradul de populism, emoţie şi pasiune şi mai puţină rigoare politică pentru ca poziţiile lor să fie lesne de promovat şi combătut în spaţiul social media; ambii consideră că Statele Unite sunt prea angajate peste hotare şi trupele sale ar trebui aduse acasă, lăsând loc spaţiului de acţiune al terţilor actori şi blocând orice altă nouă intervenţie militară; ambii sunt cei mai recomandaţi spre a nu crea formule de reacţie şi respingere a Rusiei din planul său de a recâştiga controlul de jur împrejurul lumii; în fine, sunt preferabile figurile politice mai controversate, capabile să creeze diviziuni dar şi pasiunea susţinătorilor, eliminarea argumentelor raţionale şi divizarea societăţii.

Două sunt realizări şi nerealizări certe ale Rusiei: indiferent cine va fi ales, eventual, în final, Rusia nu va putea obţine ridicarea sancţiunilor impuse ca urmare a anexării Crimeii şi agresiunii militare din Estul Ucrainei, din contra, indiferent cât de frugală ar fi ingerinţa identificată, simplul fapt că Rusia lui Putin se amestecă în alegerile americane este un casus beli, un motiv de conflict pentru statul american cu Rusia, indiferent pe cine susţine această campanie. În schimb pare tot mai evident că acţiunea recunoscută de serviciile americane şi dată publicităţii subliniază nemeritat forţa şi succesul operaţiunii puse la punct de serviciile de intelligence ruse, chiar dacă scopul său era doar acela de a pune sub semnul întrebării sistemul democratic american şi securitatea votului cetăţenilor americani.

Sondajele de opinie: Trump la al doilea mandat sau minunea salvatorului Bloomberg

Evaluările la sondajele de opinie pe toată linia făcute până la această oră arată un singur lucru: Donald Trump este, cel mai probabil, câştigător al celui de-al doilea mandat prezidenţial. În competiţia pentru preşedinţie, ar pierde la 1% în faţa lui Joe Biden, care performează, însă, foarte slab în primarele democrate până la această oră, dar ar câştiga cu 1% în faţa lui Sanders, cu 3% în faţa primarului din South Bend, Indiana, Pete Buttigieg, şi cu 4% în faţa senatoarei de Massachusetts, Elizabeth Warren. Pe de altă parte, acestea ar fi scorurile la nivelul scrutinului popular, nicidecum al numărului de reprezentanţi în colegiul electoral – am văzut că la ultimele alegeri, Hillary Clinton a câştigat votul popular cu 3 milioane de voturi, nu şi alegerile.

Sistemul electoral american este complex, fiecare stat trimite un număr fix stabilit de reprezentanţi în Colegiul electoral care aleg, în final Preşedintele, care are nevoie de 271 de voturi. Or fiecare stat are o reprezentare diferită, pe baza negocierilor istorice. De aceea votul popular nu e întotdeauna egal cu votul în colegiu: Al Gore a câştigat, votul popular în faţa lui George Bush Jr., la al doilea mandat, ca şi doamna Clinton în faţa lui Donald Trump în cursa din 2016.

Este încă devreme şi nu ştim cum evoluează sondajele de opinie şi mai ales votul până în final. Dar pentru moment, varianta cea mai bună a Democraţilor pare să rămână un miracol pe care l-ar produce, după data de marţi 3 martie, Super Tuesday, Michael Bloomberg, multimiliardarul primar al New York-ului. Intrarea sa în cursă şi susţinerea sa mai largă pare să fie speranţa democraţilor ca şi varianta şi mai puţin probabilă a revenirii lui Joe Biden, fostul vicepreşedinte american, în prim planul cursei democrate după acest moment. Până atunci, prima şansă la Preşedinţia Statelor Unite rămâne, potrivit sondajelor de opinie, realegerea lui Donald Trump.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite