Riscând să-l supere pe Erdogan, Abdullah Ocalan îi susţine pe protestatarii turci: „Nimeni nu trebuie să se lase folosit de către mediile naţionaliste şi puciste“
0Liderul întemniţat al rebelilor kurzi din Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), Abdullah Ocalan, a aprobat, vineri, protestele anti-guvernamentale care zguduie Turcia de săptămâna trecută. Acest mesaj vine în ciuda negocierilor de pace în curs pe care le are cu autorităţile turce.
„Cred că mişcarea de rezistenţă este plină de semnificaţie şi o salut“, a spus Öcalan, într-un mesaj citit de vicepreşedintele Partidului pentru Pace şi Democraţiei (BDP pro-kurd), după vizita pe care acesta i-a făcut-o lui Ocalan pe Insula închisoare de Imrali din nord-vest Turciei, unde liderul PKK ispăşeşte o sentinţă de închisoare pe viaţă.
„Atenţie la naţionalişti“
Cu toate acestea el i-a îndemnat pe manifestanţii care cer demisia premierului islamo-conservator Recep Tayyip Erdogan, să fie atenţi faţă de orice posibilă reîntoarcere a mişcări naţionaliste turce, infromează canalul de televiziune CNN Turk.
„Nimeni nu trebuie să se lase folosit de către mediile naţionaliste şi puciste“, i-a sfătuit Ocalan pe protestatari, încurajându-i în schimb să susţină „forţele democratice, revoluţionare, patriotice şi progresiste din Turcia“
Erdogan îşi pusese speranţe în acordul cu PKK
În ceea ce priveşte procesul de pace în curs de mai multe luni în Turcia, între PKK şi Ankara, Öcalan susţine că, în acest stadiu el „şi-a îndeplinit responsabilităţile“. „Sper că Guvernul va da dovadă de aceeaşi seriozitate Cei care cred în acest moment că mă pot păcăli şi mă pot folosi se înşeală“, a avertizat Ocalan.
În ciuda mai multe eşecuri anterioare, guvernul turc a reluat la sfârşitul anului 2012 discuţii cu Abdullah Ocalan în încercarea de a pune capăt conflictului kurd, care a făcut mai mult 40.000 de victime de la începutul insurgenţei PKK în 1984.
Luptători PKK a început la 8 mai să se retragă din teritoriul turc spre bazele lor din Kurdistanul irakian . În schimbul retragerii sale, PKK a cerut reforme pentru kurzii din Turcia, susţinând recunoaşterea drepturilor specifice, în special dreptul la educaţie în limba kurdă. Comunitatea curdă nămără 12-15 milioane de membri şi cere inclusiv o formă de autonomie regională. Comunitatea internaţională a salutat acordul încheiat între PKK şi Ankara, dar retragerea insurgenţilor kurzi în Kurdistanul irakian nu este văzut cu ochi buni la Bagdad.
Liderii kurzi susţin că luptătorii din gruparea separatistă PKK au demarat retragerea negociată din Turcia. Retragerea este un pas important spre încheierea unui conflict vechi de aproape trei decenii care s-a soldat cu moartea a mii de persoane. Aceasta este prima etapă într-un proces lung de a pune capăt unei lupte de circa 30 de ani pentru o autonomie kurdă..
Comandamentul PKK susţine că va continua retragerea în pofida actelor de provocare din partea Turciei inclusiv mobilizarea de trupe în regiunile cu etnici kurzi. Kurzii au renunţat la lupta pentru o patrie proprie, dar li s-au promis modificări constituţionale care le vor acorda drepturi egale în calitate de cetăţeni ai Turciei.
Kurzii, în majoritate musulmani sunniţi, s-au instalat pe o suprafaţă de aproape o jumătate de milion de kilometri pătraţi în zone din Turcia, Iran, Irak şi Siria. Popor de origine indo-europeană, kurzii sunt descendenţi ai mezilor din fosta Persie, care au întemeiat un imperiu în sec. al VII-lea î.Hr.
Numărul lor total variază, potrivit surselor oficiale sau kurde, de la 25 la 35 milioane de persoane. Cel mai mare număr de kurzi se află în Turcia (între 12 şi 15 milioane), apoi în Iran (circa 5 milioane), în Irak (aproape 4,5 milioane) şi în Siria (circa 2 milioane). Importante comunităţi de kurzi trăiesc, de asemenea, în Azerbaidjan, Armenia şi Liban, precum şi în Europa, mai ales în Germania.
Cerând crearea unui Kurdistan unificat, kurzii sunt consideraţi drept o ameninţare constantă pentru integritatea teritorială a ţărilor unde ei s-au instalat.
Citeşte mai multe despre protestele din Turcia
Ce reprezintă pentru turci Piaţa Taksim, „cartierul general” al protestelor din Istanbul
Piaţa Taksim din Istanbul a fost martoră, de-a lungul timpului, mai multor serii de proteste, fiind un simbol istoric al luptei pentru independenţă şi pentru „împărţirea” drepturilor în mod egal între turci. De altfel, cuvântul „taksim” înseamnă chiar „a împărţi”.
Turcia fierbe, Erdogan sfidează piaţa, miile de protestatari sunt pentru a opta zi în stradă şi cer capul premierului. Asta este imaginea pe care presa străină a construit-o în jurul revoltelor din Turcia. Totuşi, mărturia unei românce plecate la Istanbul în vacanţă ţine să contrazică această imagine apocaliptică, femeia susţinând că singurul loc în care sunt manifestanţi în Istanbul e piaţa Taksim, unde, într-adevăr, e un „peisaj dezolant”.
Turcia este scena unor proteste ample în aceste zile. Câţiva oameni de acolo au vrut să informeze mass-media occidentale şi au pornit o strângere de fonduri online pentru o pagină într-un ziar din SUA. Acum, pagina în cauză a apărut şi protestul lor este dus mai departe.
În timp ce oraşul Istanbul a devenit kilometrul zero al protestelor, dar şi al confruntărilor cu forţele de ordine, principalele două canale de ştiri din Turcia transmiteau un documentar despre pinguini şi o emisiune culinară.
Joi seară, la întoarcea dintr-un turneu de patru zile prin Africa de Nord, „sultanul” Erdogan a făcut baie de mulţime, la aeroport aşteptându-l peste 10.000 de simpatizanţi. Imun parcă la protestele din stradă, ale unei minorităţi deranjate de o serie de legi nedemocratice, premierul turc a cerut încetarea „imediată” a manifestaţiilor violente, care au dus în ultima săptămână la moartea a patru oameni şi la rănirea altor 4.000.
ANALIZĂ Şansele economiei turce de a deveni un star puse sub semnul întrebării?
Taksim este cartierul din zona europeană a Istanbulului în care tinerii turci se adună să îşi petreacă timpul liber, la fel cum Centrul Vechi focalizează energia tinerilor din Bucureşti. Firesc, acelaşi loc era propice pentru a-şi exprima, în ultima perioadă, punctul de vedere. Dacă facem zoom out, la fel de firesc, cel mai mare şi dezvoltat oraş al Turciei, Istanbulul, este cel în care tinerii turci au ales să se exprime.
Premierul turc Recep Tayyip Erdogan a declarat joi, la Tunis, că guvernul său va merge înainte cu controversatul plan de a demola parcul Gezi din centrul Istanbulului, în ciuda protestelor sângeroase care au avut loc în ultima săptămână în toată ţara, notează Russia Today, AFP şi Reuters.
După alegerile legislative din Turcia îl întrebam pe un confrate ce mai face. „Ce să fac, rău : nu a câştigat Kiliçdaroğlu!” Se întâmpla în 2011. Astăzi, la doi ani după, a explodat mămăliga, iar aleviţii, cei care stau în spatele acestei revolte, sprijiniţi acum de o mare parte din turcii Europei - în Turcia, Germania, Belgia, România etc. - nu mai pot fi opriţi. Schimbarea la faţă a Turciei este începută.
Premierul turc Recep Tayyip Erdoğan: lider de succes sau dictator?
Influent, popular, dar şi controversat, aceasta este imaginea premierului Recep Tayyip Erdoğan. În timp ce este lăudat pentru creşterea economică fără precedent a Turciei, din timpul celor zece ani de mandat, este totodată blamat pentru restrângerea drepturilor democratice ale cetăţenilor.
Prin tot Istanbulul sunt lipite afişe cu cei trei turci care şi-au pierdut viaţa în timpul protestelor sângeroase care au răvăşit Turcia în ultimele şase zile.
Cine este femeia în rochie roşie care a devenit simbolul protestelor din Turcia?
Imaginea unei femei cu păr cârlionţat brunet, îmbrăcată într-o rochie roşie de vară, a fost surprinsă de fotografi în timp ce era atacată cu gaz lacrimogen de către un poliţist turc, deşi tânăra nu reprezenta nicio ameninţare. Ulterior, fotografia a devenit o imagine virală, iar mesajul ei a fost considerat un laitmotiv pentru protestele femeilor din Turcia.
Prin tot Istanbulul sunt lipite afişe cu cei trei turci care şi-au pierdut viaţa în timpul protestelor sângeroase care au răvăşit Turcia în ultimele şase zile.
Piaţa Taksim din Istanbul, echivalentul Pieţei Tahrir din Cairo?
Devenită acum epicentrul manifestaţiilor declanşate de planurile de construcţie pentru un nou centru comercial, Piaţa Taksim din Istanbul poate fi comparată, într-o oarecare măsură, cu Piaţa Tahrir din Cairo, Egipt, locul devenit cunoscut în întreaga lume drept simbolul rezistenţei democraţiei în faţa regimului opresiv condus de fostul preşedinte Hosni Mubarak, arată CNN.
Mărturii din Istanbul: „Ne vrem libertatea înapoi. Nu mai există democraţie în Turcia”
Cu ajutorul unui român, care face naveta între Constanţa şi Istanbul, şi a unei protestatare turce am reuşit să ne facem o imagine mai clară despre ce se întâmplă cu adevărat în cel mai mare oraş turc. În unele zone domneşte liniştea şi turiştii vizitează nestingheriţi Biserica Sfânta Sofia, însă în alte părţi forţele de ordine aruncă cu gaze lacrimogene, iar oamenii, ca să se apere, smulg pavele şi îşi construiesc baricade.
Mizele economice ale protestelor violente din Turcia implică în conflict puteri mondiale precum Germania, Franţa, Japonia, Mareaa Britanie şi China.
Amplificarea din ultimele zile a protestelor anti-guvernamentale din Turcia a scos la iveală o serie de greşeli guvernanţilor. Dar, pe măsură ce partidul premierului Erdogan, AKP (Partidul Justiţiei şi Dezvoltării) începe să scadă în popularitate, rămâne totuşi o forţă de temut în politica turcă, notează Stratfor.
VIDEO Dan Petre, la Adevărul Live: „Frustrarea turcilor este că nu sunt întrebaţi”
Ce a provocat, dincolo de aparenţe, revoltele de stradă din Turcia şi care sunt consecinţele previzibile ale conflictului reprezintă subiectul dezbaterii moderate de jurnaliştii Adevărul Ioana Lupea şi Dan Marinescu, la “Adevărul Live”, cu fostul secretar de stat în MAE roman, Dan Petre.
Un tânăr în vârstă de 22 de ani a murit luni la spital după ce a fost împuşcat în timpul unei manifestaţii din sudul Turciei, a anunţat televiziunea privată NTV, citată de AFP. Este vorba de al doilea deces legat de puternicele manifestaţii care zguduie ţara de aproape o săptămână pentru a protesta faţă de partidul guvernamental islamo-consevator Justiţie şi Dezvoltare (AKP).
Mii de manifestanţi au ocupat din nou, luni după-amiază, Piaţa Taksim din Istanbul, forţele de ordine intervenind cu gaze lacrimogene şi tunuri cu apă. Multe voci se întreabă, în caz că situaţia va degerera, dacă armata va interveni şi de partea cui.
Prima victorie a pieţei în faţa lui Erdogan
Premierul Recep Tayyip Erdogan a dat înapoi duminică şi a anunţat că nu va mai construi un mall în Piaţa Taksim, însă acest gest nu a pus capăt protestelor naţionale.
Pe cine se sprijină „regimul Erdogan“
Contestată acum în stradă de segmentul liberal al societăţii turce, timp de aproape un deceniiu guvernarea premierului Tayyp Recep Erdogan s-a bazat pe largi victorii electorale, obţinute mai ales în zonele rurale, conservatoare, dar şi în cele urbane, antreprenoriale.
EDITORIAL Proteste în Turcia: de ce ţine MAE cu poliţia turcă?
Ministerul român de Externe pur şi simplu cauţionează o intervenţie poliţienească larg criticată drept excesivă. Cel puţin aşa se exprimă.
Preşedintele Abdullah Gul şi premierul Tayyip Erdogan au viziuni diferite când vine vorba de protestele ce au cuprins cele mai importante oraşe din Turcia.
Context Politic: Piaţa Taksim vs. Piaţa Universităţii (începuturi)
Notă: majoritatea textelor preluate mai jos sunt de vineri seara / sâmbătă dimineaţa. Deja atunci manifestaţiile din Turcia erau cu un ordin de mărime faţă de ce am avut noi în România şi la fel erau şi represiunile. Sâmbătă seara, conform unor rapoarte, vorbeam deja de două ordine de mărime peste ce am avut în România, adică sute de mii de oameni.
Protestatarii din Turcia au creat o campanie pe site-ul de crowdfunding Indiegogo pentru a strânge banii necesari cumpărării unei pagini de publicitate în ziarele „New York Times“ sau „Washington Post“.
Atunci când Recep Tayyip Erdogan vindea simiţi şi limonadă pe străzile vechiului Istanbul, Turcia era prinsă într-un vârtej de lovituri de stat date cu ajutorul armatei. Ţara tânjea la marginea Europei, iar turcii tradiţionalişti erau consideraţi pătura inferioară a societăţii. În 2011, ţara condusă de politicianul condamnat la închisoare pentru declaraţiile extremiste avea una dintre cele mai mari rate mondiale de creştere economică.
Cum au apărut protestele în Turcia după decenii de linişte politică şi prosperitate
Chiar şi în acest moment, mii de turci continuă să protesteze faţă de guvern şi de acţiunile sale profund nedemocratice. Televiziunile locale transmit imagini cu atacurile brutale ale poliţiei împotriva demonstranţilor paşnici care au ajuns să-şi verse năduful în Piaţa Taksim din Istanbul.
Cursul de schimb al monedei naţionale a Turciei şi acţiunile companiilor autohtone au fost afectate negativ de incidentele violente care s-au amplificat în ultimele zile, reflectând îngrijorarea pieţelor internaţionale faţă de problemele din Turcia.
Premierul turc Recep Tayyip Erdogan a făcut apel la calm luni, după un sfârşit de săptămână marcat de proteste violente, cerând oamenilor să nu se lase provocaţi de manifestaţii organizate, în opinia sa, de „elemente extremiste”, transmite Reuters. Erdogan a spus că serviciile secrete turce investighează posibila implicare a unor ţări străine în organizarea protestelor din ultima săptămână.
FOTO VIDEO Protestele din Turcia, în imagini
Protestele din Turcia, declanşate sâmbătă în Piaţa Taksim din centrul Istanbulului, s-au extins în peste 60 de oraşe. Mai bine de 1.700 de oameni au fost reţinuţi de forţele de ordine în primele trei zile de manifestaţii, iscate pe fondul unui protest ecologist susţinut faţă de construirea unui mall în Piaţa Taksim.
Protestele violente din toată ţara l-au făcut pe premierul turc Recep Tayyip Erdogan să dea înapoi în ceea ce priveşte mall-ul care urma să fie construit în cazarma ce va înlocui piaţa Taksim din Istanbul. Erdogan, care este tot mai des criticat pentru „islamizarea” ţării, a anunţat că va construi o moschee în simbolica piaţă, scrie pe prima pagină de luni a cotidianului turc „Hurriyet”.
Zeci de mii de oameni au luat cu asalt bulevardele celor mai importante oraşe din Turcia şi s-au bătut cu poliţia începând cu noaptea de duminică şi până în zorii zilei de luni. Au fost cele mai dure confruntări după patru zile de proteste.
Mai mulţi protestatari turci s-au luptat cu poliţiştii din Istanbul încă de la primele ore ale zilei de luni. Unele dintre sediile locale ale Partidului Dreptăţii şi Dezvoltării, condus de premierul Recep Tayyip Erdogan, au fost incendiate duminică noapte, marcând intrarea în cea de-a patra zi de proteste violente.
Protestele care au avut loc pe Bulevardul Istikal, centrul vibrant al Istanbului, acolo unde sunt cele mai importante magazine si locurile de distracţie ale turcilor, nu înseamnă chiar ceva nou.
Piaţa Taksim este una dintre emblemele oraşului Istanbul. Aici este locul in care locuitorii se adună fie la petrecerile de Revelion, fie ori de câte ori doresc să îşi ceară drepturile.
VIDEO De ce au dat foc turcii Istanbulului
O manifestaţie ecologistă, declanşată în urmă cu o săptămână la Istanbul, s-a transformat într-o mişcare anti-guvernamentală de proporţii ce s-a extins în aproape toată ţara.
EDITORIAL: Suleyman contra premierului Erdogan
„Ei spun că masacrăm copacii. Noi am plantat aproximativ două miliarde de copaci“, spune premierul Erdogan (citat de CNN) în timp ce nu înţelege – sau se face că nu înţelege – de ce au ieşit oamenii furioşi în centrul oraşului Istanbul. Oamenii îşi cer drepturile, iar politicianul le răspunde „veniţi să-mi număraţi copacii!“. Este un tip de discurs arogant care cred că vă sună cunoscut, scrie Liviu Iolu, jurnalist, pe blogul său de pe adevarul.ro.
VIDEO „Suleyman Magnificul“, în mijlocul protestatarilor din Turcia
Printre manifestanţi, jurnaliştii l-au surprins pe actorul Halit Ergenc, care-l interpretează pe sultanul Suleyman, în serialul „Suleyman Magnificul”.
Cenzura mass-media din Turcia creează dezinformare şi confuzie printre cetăţeni
Protestele din Turcia au trecut la un alt nivel odată cu încălcarea drepturilor fundamentale ale cetăţenilor, în timp ce administraţia premierului Recep Erdogan abuzează de putere. Mare parte din turci sunt privaţi de informaţii, mass-media şi reţelele sociale fiind cenzurate, ceea ce a creat confuzie în rîndul cetăţenilor.
Gazele lacromigene, furtunurile cu apă şi scandările au pus stăpânire pe Istanbul. La scurt timp, protestele au cuprins şi alte oraşe, ca Ankara, Izmir, Bodrum. Moldovenii care se află în aceste zile în Turcia spun că au simţit gazul lacrimogen care a fost împrăştiat în cantităţi mari.
FOTO VIDEO Cum s-a transformat protestul ecologist din Turcia într-unul antiguvernamental violent
Zeci de răniţi şi aproape o mie de persoane arestate. Acesta este bilanţul a două zile de confruntări violente cu poliţia în numeroase oraşe ale Turciei, unde o manifestaţie împotriva planurilor de renunţare la un parc din Istanbul s-a transformat într-o mişcare antiguvernamentală de proporţii.
Se încarcă comentariile...
