INFOGRAFIE Revoluţia violatorilor

Entuziasmul din Piaţa Tahrir a eclipsat latura sinistră a protestelor din Egipt: sute de femei au fost abuzate şi violate de grupuri de protestatari sau de militari.

Ştiri pe aceeaşi temă

Cel puţin 80 de femei au fost violate într-o singură noapte, săptămâna trecută, în Piaţa Tahrir, epicentrul protestelor din Egipt. Este vorba de noaptea de miercuri spre joi, când câteva milioane de locuitori ai capitalei Cairo sărbătoreau cu focuri de artificii şi cântec căderea regimului isamist al Frăţiei Musulmane. În total, de la izbucnirea protestelor, în jur de 200 de femei au fost agresate sexual doar în Piaţa Tahrir şi pe străzile din apropierea acesteia. Numărul real al victimelor agresiunilor sexuale este mult mai ridicat, însă o mare parte dintre femei preferă să nu depună plângeri din cauza umilinţelor la care sunt supuse de poliţişti şi doctori atunci când vor să-şi caute dreptatea.

„FEMEILE ACESTEA NU CUNOSC RUŞINEA“

În urmă cu doi ani, Primăvara Arabă care decima regimurile totalitariste din Orientul Mijlociu aducea şi idei occidentale despre rolul femeii în societate. În Egipt, protestatarele au fost prezente în linia întâi de la izbucnirea manifestaţiilor. Însă aceiaşi bărbaţi care denunţau abuzurile autorităţilor le-au bătut, violat în grup şi umilit, un fenomen care s-a reluat odată cu izbucnirea protestelor de acum. „Femeile care protestează în Piaţa Tahrir nu cunosc ruşinea şi vor să fie violate“, spunea în 2011 predicatorul ultraconservator Ahmad Mahmoud Abdullah.
 
Atunci când victimele depuneau plângeri, erau supuse „testelor de virginitate“ – practici abuzive, pentru doctorii care le efectuau au fost acuzaţi la rândul lor de viol. „Fetele care au fost testate nu sunt precum fiicele voastre sau ca a mea. Este vorba de fete care au dormit în corturi, alături de bărbaţi, în Piaţa Tahrir“, povestea atunci un general din armata egipteană, sub condiţia anonimatului. Nici până acum nu a fost identificat oficialul din armată care a ordonat aceste teste, însă ele i-au fost atribuite generaului Abdel Fattah al-Sisi, actualul comandant al armatei egiptene. Şi atunci, şi acum, fenomenul violurilor a fost eclipsat de schimbările politice şi sociale – asta până când în mâinile protestatarilor au intrat şi occidentalele.

NICIO CONDAMNARE PENTRU VIOLURI

Atitudinea autorităţilor nu s-a schimbat, iar multe dintre femeile violate povestesc că ar prefera moartea decât să stea neputincioase şi să vadă cum agresorii lor rămân în libertate. „Mai bine muream decât să trăiesc cu o asemenea amintire ruşinoasă“, spune o tânără violată cu un cuţit de un grup de bărbaţi. Ea a fost una dintre cele 29 de victime care au reclamat violuri în noaptea de 25 ianuarie 2013, când sute de mii de egipteni au ieşit în Piaţa Tahrir pentru a sărbători cea de-a doua aniversare a răsturnării regimului Mubarak.

GRUPURI DE VOLUNTARI CARE SALVEAZĂ FEMEILE

Lipsa de acţiune a autorităţilor a determinat o parte a societăţii să se mobilizeze nu pentru a lupta cu acest fenomen, ci pentru a salva femeile care-i
cad victime. Un astfel de grup de voluntari este Operaţiunea Împotriva Hărţuirii Sexuale şi Atacurilor, care distribuie protestatarelor un număr de telefon de urgenţă. Atunci când o victimă reuşeşte să-i apeleze, membrii echipelor de intervenţie vin doar să scoată femeile din grupurile de bărbaţi care le agresează.

„Nu încearcă să-i pedepsească pe agresori, nici măcar să-i identifice, nimic de genul acesta. Vor doar să le scoată pe femei din acele situaţii şi să le ducă într-un loc sigur“, explică Yasmin al Rifae, una dintre fondatoarele grupului. Membrii echipelor de intervenţie poartă căşti şi echipament de protecţie.

80 de femei au fost violate în Piaţa Tahrir doar în noaptea de miercuri spre joi, când egiptenii sărbătoreau înlăturarea de la putere a preşedintelui Morsi.

 Lara Logan (42 de ani), o jurnalistă trimisă în 2011 de postul american de televiziune CBS să urmărească revoluţia din Egipt, a fost violată şi bătută de un grup de bărbaţi care sărbătoreau căderea regimului Mubarak. Doi ani mai târziu, la sfârşitul lunii iunie, o jurnalistă olandeză de 22 de ani a avut aceeaşi soartă.

Samira Ibrahim (26 de ani), devenită figura emblematică pentru „testele de virginitate”, continuă să-şi caute dreptatea chiar şi după ce o instanţă marţială l-a găsit nevinovat pe doctorul militar care a supus-o acestei practici. „Doctorul a urmat doar ordinele date de comandanţii militari“, spune ea.


FRAŢII MUSULMANI ÎNDEAMNĂ LA REVOLTĂ

Preşedintele Mansour l-a desemnat ieri pe Hazem al-Beblawi în funcţia de premier, iar liderul opoziţiei, Mohamed ElBaradei, a fost numit vicepreşedinte responsabil de Afacerile internaţionale. Cu toate acestea, în prezent, statul egiptean funcţionează fără un guvern, puterea fiind concentrată în mâinile armatei, care se va ocupa de planul de tranziţie şi de organizarea alegerilor. Constituţia a fost de asemenea suspendată, în timp ce camera superioară, care asigura puterea legislativă şi era dominată de islamişti, a fost dizolvată.



Preşedintele interimar Adly Mansour a emis o „declaraţie constituţională“ ce prevede nominalizarea în cel mult 15 zile a unui comitet însărcinat să lucreze la redactarea noii Constituţii, care în momentul de faţă are la bază legea islamică, sharia.

Mişcarea egipteană Tamarrod, oponentă a preşedintelui demis Mohamed Morsi, a respins marţi „declaraţia constituţională“ privind relansarea tranziţiei politice în Egipt, numind-o „dictatorială“. „Este imposibil să fie acceptată, deoarece ea pregăteşte o nouă dictatură“, a anunţat Tamarrod pe pagina sa de Twitter, cu referire la cadrul instituţional provizoriu care urmează a fi instituit până la alegerile legislative din 2014.

„Declaraţia constituţională“ a fost imediat denunţată şi de către un responsabil de rang înalt din Frăţia Musulmană: „Este un decret constituţional emis de către o persoană desemnată în urma unei lovituri de stat... Dă-ne ţara înapoi!“, a scris Essam al-Erian, pe pagina sa de Facebook.

CEL MAI SÂNGEROS EPISOD DIN ULTIMUL AN

Frăţia Musulmană, care i-a chemat la „revoltă“ pe simpatizanţii preşedintelui demis Mohamed Morsi, a publicat o listă cu 42 de susţinători ai lui Morsi, ucişi în manifestaţiile de luni, în incidentele pe care mişcarea islamistă le-a catalogat drept „un masacru”. Forţele armate ar fi deschis focul asupra unei mulţimi de islamişti susţinători ai lui Mohamed Morsi în timp ce aceştia îşi făceau rugăciunile din zorii zilei.

Incidentele care au avut loc luni dimineaţă, la sediul Gărzii Republicane din Cairo şi s-au soldat cu 51 de morţi şi 435 de răniţi, potrivit serviciilor de intervenţie, reprezintă cel mai sângeros episod din istoria ultimului an în Egipt. De la izbucnirea protestelor, în urmă cu o săptămână, peste 150 de persoane au fost ucise, majoritatea susţinători ai lui Morsi. Marţi, în jur de 650 de persoane au început să fie interogate de autorităţi în urma violenţelor de la Cairo, din timpul manifestaţiilor pro-Morsi.

 

CITEŞTE MAI MULT
Soldaţii egipteni au început să împuşte oameni în timp ce aceştia erau aplecaţi, efectuându-şi rugăciunile din zorii zilei, susţin mai mulţi reprezentanţi ai Fraţilor Musulmani, partidul înlăturat săpătmâna trecută de la putere, în urma protestelor la care au participat în jur de 30 de milioane de egipteni.

Consecinţele crizei politice din Egipt: UE ar putea modifica acordul de asistenţă financiară

Schimbarea regimului islamist prin lovitură de stat şi confruntările violente care au avut loc în Egipt a determinat Uniunea Europeană să ia în calcul  modificarea programului de asistenţă financiară acordată statului.

VIDEO Ce urmează după criza politică din Egipt

În ediţia Adevărul Live de la ora 15.00, Abdalla Mobasher, vicepreşedintele Asociaţiei Egiptenilor din România, analistul miliatar Ion Petrescu şi europarlamentarul Cristian Preda discută cu jurnalistul Ovidiu Nahoi şi moderatorul Elena Dumitru despre criza prin care trece tânăra democraţie egipteană.

Armata egipteană a declarat stare de urgenţă în Suez şi în Sinai

Forţele armate care deţin acum puterea în Egipt au declarat stare de urgenţă în regiunile Suez şi Sinai, după ce un grup de islamişti înarmaţi a atacat un aeroport. Armata va desfăşura puncte de control la ieşirile din fiecare oraş, iar securitatea va fi consolidată în zonele frontaliere.


Ultimele zile ale lui Morsi în fruntea Egiptului. Replica preşedintelui somat să plece: „Peste cadavrul meu!“

Şeful armatei a venit la Morsi pentru a-i cere să renunţe la funcţie, avertizându-l că, în caz contrar, va trebui să dea socoteală mulţimii furioase. „Peste cadavrul meu!“, i-a răspuns Morsi luni generalului Abdel-Fattah el-Sisi, cu două zile înainte ca armata să îl îndepărteze din funcţie pe liderul islamist, potrivit unei relatări a agenţiei Associated Press.


Cum a ajuns Mohamed Morsi, de la „preşedintele tuturor egiptenilor“ la omul care a divizat ţara

Mohamed Morsi, demis miercuri de armată, îşi lasă ţara divizată deşi, după alegerea sa în iunie 2012, el a declarat în Piaţa Tahrir că va fi "preşedintele tuturor egiptenilor" şi garantul idealurilor democratice ale revoltei care a dus la înlăturarea de la putere a lui Hosni Mubarak, relatează AFP.


Economistul egiptean Ziad Bahaa Eldin va fi, „cel mai probabil“, noul premier al ţării

Ziad Bahaa Eldin, un tehnocrat care a condus mai multe instituţii economice egiptene, va fi „cel mai probabil“ numit prim-ministru în Egipt, în timp ce Mohamed ElBaradei va prelua vicepreşedinţia.


Piaţa Tahrir, epicentrul cutremurului care zguduie Egiptul. Cum ar putea Morsi, preşedintele „mazilit“, să facă pace

Zeci de mii de manifestanţi s-au adunat în piaţa Tahrir din Cairo,  pentru a apăra „legitimitatea poporului“ şi a-şi dovedi susţinerea faţă de hotărârea armatei de a-l îndepărta de la putere pe Mohamed Morsi.


Contrarevoluţia zguduie Egiptul. Negocierile pentru postul de premier continuă

Vineri seară, la două zile de la înlăturarea de la putere a primului preşedinte egiptean ales în mod democratic, Mohamed Morsi, simpatizanţii şi opozanţii fostului conducător s-au luat la bătaie pe străzile Egiptului, violenţele soldându-se cu cel puţin 36 de morţi şi aproximativ 1.000 de răniţi.


Egiptul, exclus din Uniunea Africană

Cei 53 de membrii ai organizaţiei de cooperare au votat suspendarea Egiptului din toate activităţile, ca răspuns la înlăturarea preşedintelui Mohamed Morsi prin lovitura de stat a Armatei, anunţă AlJazeera.


„Stratfor“: Instabilitatea politică a Egiptului este provocată de probleme vechi, nerezolvate

Criza din Egipt este mult mai adâncă decât ce se vede în ultima perioadă. Şeful Curţii Constituţionale a preluat interimatul la îndemnul Armatei, dar noul guvern se va confrunta cu aceleaşi provocări care au adus căderea lui Mohamed Morsi. Populaţia Egiptului a crescut cu mult peste posibilităţile statului şi chiar şi un stat mai puternic ar avea dificultăţi în furnizarea resurselor principale, în special combustibil şi grâu, notează „Stratfor“.


Poate o lovitură de stat să fie vreodată democratică? Criza politică din Egipt abia începe

Armata a răsturnat regimul islamist şi a preluat puterea până la alegerile prezidenţiale anticipate. Criza politică este însă departe de final.


FOTO VIDEO Cum au sărbătorit egiptenii demiterea preşedintelui Mohamed Morsi

Oponenţii preşedintelui demis Mohamed Mursi au sărbătorit în noaptea de miercuri, după ce armata egipteană a anunţat că fostul lider al ţării a fost arestat şi că vor avea loc noi alegeri prezidenţiale. Focuri de artificii au luminat cerul deasupra mulţimii agitate din Piaţa Tahrir, în timp ce străzi din capitală şi întreaga ţară s-au umplu de oameni care au început să danseze şi să strige de bucurie.


Adly Mansour, un judecător necunoscut desemnat să conducă Egiptul în perioada de tranziţie, după demiterea preşedintelui Mohamed Morsi

Preşedinte al Curţii Constituţionale de doar câteva zile, judecătorul Adly Mansour a fost desemnat miercuri de armată să conducă cea mai populată ţara arabă, succedându-i preşedintelui islamist demis Mohamed Morsi.


De ce sunt egiptenii atât de nemulţumiţi de Morsi. Cum s-a achitat preşedintele de îndatoririle sale, în primul an de mandat

În timp ce armata egipteană şi grupurile de opoziţie îl îndepărtau de la putere pe Mohamed Morsi, întreaga lume se întreaba de ce sunt, de fapt, nemulţumiţi egiptenii de preşedintele pe care l-au ales, în mod democratic, în urmă cu un an.


Cine este generalul Sisi, cel care l-a arestat pe preşedintele egiptean?

Şeful Armatei egiptene, generalul Abdel Fattah al-Sisi, a devenit figura cheie a noilor revolte din Egipt după arestarea preşedintelui Morsi. În acest moment, generalul Sisi a preluat conducerea ţării.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: