Requiem 2018: bilanţ de final şi început de drum

Anul 2018 se înscrie în logica “mişcării browniene” la nivel global, unde apar noi şi noi provocări şi teste de sistem rezultate din diferite evoluţii sociale, economice, politice şi tehnologice; astfel, asistăm la reconfiguraţii de poziţii, interese şi planuri.

În SUA, linia politică e într-o continuă schimbare deoarece se evidenţiază stilul neortodox al Preşedintelui:

⁃ Preşedintele Trump îi concediază pe Rex Tillerson şi H.R. McMaster din funcţiile de Secretar de Stat şi Consilier pe Securitate Naţională; noii deţinători vor fi Michael Pompeo, fost director CIA, şi John Bolton, fost ambasador la ONU;

⁃ Preşedintele Trump se întâlneşte cu liderul Coreei de Nord, Kim Jong-Un, în speranţa de a avansa cu denuclearizarea peninsulei coreene;

⁃ Preşedintele Trump are prima întâlnire bilaterală cu Preşedintele Putin, la Helsinki, unde se afirmă poziţiile celor două state, fără a exista un breakthrough sau acord;

⁃ Preşedintele Trump participă la Summitul NATO, unde se declară mulţumit de creşterea alocărilor bugetare pentru Apărare;

⁃ Preşedintele Trump anunţă denunţarea unilaterală a Acordului Nuclear cu Iranul şi reinstituie sancţiunile, inclusiv asupra celor care doresc să desfăşoare afaceri în Iran, atrăgând furia UE;

⁃ Partidul Republican îşi menţine majoritatea în Senat, iar Democraţii câştigă majoritatea în Camera Reprezentanţilor;

⁃ Preşedintele Trump semnează NAFTA 2.0 împreună cu Canada şi Mexic;

⁃ Preşedintele Trump menţine un război tarifar cu China şi DoJ ordonă arestarea CFO-ului Huawei, fata fondatorului, în Canada şi se cere extrădarea ei pentru încălcarea sancţiunilor asupra Iranului;

⁃ Preşedintele Trump anunţă retragerea SUA din Siria, însemnând 2000 militari, majoritatea din forţele speciale, lăsându-i descoperiţi pe kurzii din YPG;

⁃ Generalii Kelly şi Mattis demisionează din funcţiile de Şef al Casei Albe şi Secretar al Apărării, nefiind de acord cu deciziile prezidenţiale;

⁃ Guvernul SUA intră în shutdown deoarece Administraţia şi Congresul nu au ajuns la un acord politic pentru Buget care să conţină şi construcţia Zidului cu Mexicul;

Pe vechiul continent, situaţia politică este într-o continuă fierbere, unde Uniunea Europeană se pregăteşte de alegerile europarlamentare şi Rusia blochează Marea Azov:

⁃ Merkel preia al patrulea mandat de Cancelar printr-o alianţă CDU-SPD;

⁃ Preşedintele Putin este reales ca lider al Rusiei, fiind la al patrulea mandat;

⁃ Doi ofiţeri GRU, la ordinul lui Putin, încearcă să-i asasineze, cu un agent neurotoxic noviciok, pe fostul ofiţer GRU, Serghei Skripal, şi fiica acestuia, Iulia, la Salisbury, aflaţi sub protecţia Marei Britanii/MI5; Londra reacţionează prin expulzarea diplomaţilor ruşi pentru “violarea suveranităţii Regatului Unit”;

⁃ Angela Merkel propune o soluţie politică pentru stoparea migraţiei, ajungând la un acord cu liderul CSU şi Cancelarul Kurz din Austria;

⁃ Preşedintele Macron, în dorinţa unei “autonomii strategice” şi a vânzărilor de armament francez, repune pe tapet non-proiectul Armatei Europene; 

⁃ La Roma se formează primul guvern de extremă dreapta şi populist, care prezintă o politică non-austeră şi blochează navele cu migranţi;

⁃ PPE îl nominalizează pe Manfred Weber, europarlamentar CSU, ca Spitzenkandidat, prin suportul oferit de Angela Merkel pentru a menţine relaţia CDU-CSU;

⁃ PES îl nominalizează pe Frans Timmermans, prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, ca Spitzenkandidat pentru alegerile europarlamentare;

⁃ Macron şi Mark Rutte încearcă reconfigurarea ALDE, dar nu înaintează niciun Spitzenkandidat, anunţând că vor bloca un astfel de proces post-alegeri în cadrul Consiliului European din iunie 2019;

⁃ Germania şi Rusia încep construcţia Nord Stream 2, SUA ameninţă cu sancţiuni, Berlinul face loc şi gazului american pe piaţă, Polonia semnează un acord pentru LNG-ul din America;

⁃ Negocierile pentru Brexit ajung într-un impas, ulterior se ajunge la un Acord, acceptat de UE, însă respins de o parte considerabilă a Camerei Comunelor din Londra, iar Cabinetul ia în considerare planul unui No Brexit pentru 29 martie 2019;

⁃ Franţa şi Germania anunţă proiectul unui buget al eurozonei;

⁃ Angela Merkel anunţă că nu mai candidează la conducerea CDU, iar câştigătorul va fi secretarul general al partidului, Annegret Kramp-Karrenbauer, cunoscută ca şi “Mini Merkel”; există posibilitatea ca-n 2019, în funcţie de alegerile europarlamentare şi scorul CDU vs AfD, să fie reconfigurat Cabinetul de la Berlin, inclusiv cu un nou Cancelar;

⁃ Macron introduce o taxă suplimentară la carburant, pentru a forţa trecerea la maşini eco, însă decizia afectează consumatorii rurali, generând proteste ale “Vestelor Galbene” şi violenţe cu Jandarmeria; Macron scoate taxa şi anunţă ajutoare sociale care vor afecta bugetul de stat prin creşterea deficitului;

⁃ Rusia blochează strâmtoarea Kerci, fiind intrarea în Marea Azov, şi reţine 3 ambarcaţiuni, inclusiv marinarii, ale Ucrainei; Kievul instituie legea marţială în regiunile de graniţă cu Rusia şi zona nistreană; în 2019 sunt aşteptate alegeri prezidenţiale;

⁃ SUA se retrage din Tratatul Armelor Intermediare şi instituie sancţiuni la adresa Rusiei, inclusiv la adresa celor doi ofiţeri GRU din cazul Skripal;

⁃ Franţa şi Germania ameninţă cu noi sancţiuni dacă marinarii ucrainieni nu sunt întorşi în ţara lor, iar Moscova refuză;

⁃ Germania şi Turcia resetează relaţia bilaterală, iar un gest de bună credinţă este faptul că Volkswagen va deschide o nouă uzină în Turcia, asigurând 5000 locuri de muncă;

⁃ De la 1 februarie 2019, intră în vigoare acordul de liber schimb UE-Japonia;

⁃ Turcia va cumpăra rachete Patriot din SUA, în valoare de 3,9 miliarde $, anulând contractul pentru S-400, însă ajunge la un acord politic să se coordoneze cu Rusia în Siria;

În Republica Moldova, viaţa politică a fost una dinamică şi plină de surprize:

        -       Dorin Chirtoacă demisionează din funcţia de Primar al Chişinăului; 

        -       Pe 25 martie are loc Marea Adunare Centenară, în Piaţa Marii Adunări Naţionale din Chişinău, pentru a sărbători Unirea Basarabiei cu România din 1918;

⁃ Andrei Năstase, candidatul comun al PPDA şi PAS, câştigă alegerile, însă justiţia îi anulează mandatul pe motivul “agitaţiei electorale din ziua votului şi a prezenţei politicienilor străini în campanie”;

⁃ Uniunea Europeană îngheaţă ajutorul financiar de 100 mln € până după alegerile parlamentare; 

⁃ Mandatul Parlamentului de la Chişinău se termină la finalul lunii noiembrie şi sunt organizate alegeri pentru 24 februarie 2019;

⁃ Chişinăul şi Tiraspolul, sub egida OSCE, eliberează numerele neutre auto, fiind de fapt “paşi mici” pentru desuveranizarea Republicii în stânga Nistrului;

⁃ Dmitri Kozak, vicepremier al Rusiei şi autorul Memorandumului de federalizare din 2003, este numit responsabil cu relaţiile economice ale Moscovei cu Chişinăul; profund implicat în Laudromat şi Miliardomat - ca vicepremier fiind membru de drept în consiliul de supraveghere al Vnesheconombank/VEB, banca de dezvoltare a statului rus, unde VEB, prin două societăţi deţinute, VEB Capital şi VEB Solutions Ltd, deţineau acţiuni la Banca de Economii a Moldovei, deţinută de statul moldovean şi ulterior devalizată de Şor şi Platon, cu concursul lui Filat;

⁃ Maia Sandu şi Andrei Năstase formează Blocul electoral “ACUM” şi invită alţi politicieni să adere, împreună cu societatea civilă; PL doreşte să participe, însă este refuzat şi încearcă crearea unui bloc unionist; PUN şi PLR anunţă neparticiparea şi susţinerea pentru Blocul “ACUM”;

⁃ PSRM, PDM şI Blocul “ACUM” îşi anunţă candidaţii: lista şi circumscripţii;

⁃ Şor deschide primul kolhoz, primeşte avizul de integritate şi se înscrie în cursa electorală;

⁃ Alegerile parlamentare prezintă riscul unei majorităţi PSRM sau a unei neînţelegeri între PDM-PAS-PPDA şi anticipate o dată cu localele, însemnând un suflu electoral pentru PSRM şi Dodon;

În România, situaţia este blocată politic datorită lipsei dialogului constructiv şi pragmatic între instituţiile reprezentative:

⁃ România a intrat în anul Centenarului Marii Uniri; pe 27 martie, Parlamentul reunit în sesiune extraordinară, votează o Declaraţie politică prin care afirmă că va recunoaşte şi va răspunde pozitiv la o decizie a Chişinăului în direcţia Unirii celor două state româneşti;

⁃ Premierul Tudose demisionează în urma şedinţei CExN al PSD; Preşedintele Iohannis îl nominalizează pe ministrul Apărării, Mihai Fifor, ca Premier interimar; PSD o nominalizează pe Viorca Dăncilă, europarlamentar, ca Prim-Ministru, iar Iohannis acceptă;

⁃ Laura Codruta Kovesi este demisă de la conducerea DNA în urma cererii Ministerului de Justiţie şi a semnării decretului de către Preşedinte, forţat de către decizia CCR;

⁃ PSD-ALDE modifică “legile justiţiei”, de natură instituţională şi neafectând procedurile de gestionare ale dosarelor civile şi penale;

⁃ Pe 10 august au loc proteste, care degenerează în violenţe şi este deschis un dosar penal, iniţial la parchetul militar, ulterior fiind mutat la Parchetul General;

⁃ Parlamentul European votează o rezoluţie împotriva României şi Comisia publică un nou Raport MCV având recomandări de a opri/anula diferite acte legislative; 

⁃ România continuă programul de înarmare pentru Armata României pe baza alocării a 2% din PIB, urmând a fi achiziţionate baterii de coastă, corvete şi chiar submarine;

⁃ SUA alocă 40.000.000 $ pentru modernizarea şi operaţionalizarea bazei aeriene de la Câmpia Turzii;

⁃ Parlamentul European votează o rezoluţie non-legislativă prin care îndeamnă Consiliul Uniunii Europene să permită accederea României şi Bulgariei în spaţiul Schengen;

⁃ Dacian Cioloş lansează “Mişcarea România Împreună” - RO+, nu reuşeşte s-o înregistreze la Tribunal, iar în secret este înregistrat PLUS;

⁃ Opoziţia nu are voturile de a trece o moţiune de cenzură, indiferent de certurile din rândul PSD;

⁃ Călin Popescu Tăriceanu este achitat, având cale liberă pentru a fi prezidenţiabil PSD-ALDE; Liviu Dragnea este condamnat în al doilea dosar, în primă instanţă, iar în a doua instanţă se constată că acel complet de 5 judecători este constituit nelegal; Familia Iohannis este subiectul unei plângeri penale în privinţa unei case dobândite prin fals, iar Carmen Iohannis nu ajunge la Parchetul General pentru a fi audiată;

⁃ Gabriel Vlase, deputat PSD, este nominalizat, votat şi numit ca director SIE; Generalului Ciucă îi este prelungit mandatul de Şef al Statului Major al Apărării pentru 1 an;

⁃ România se pregăteşte pentru primul mandat de Preşedinte al Consiliului Uniunii Europene, unde pe perioada mandatului Austriei, a exercitat un “mandat din umbră” pentru o mai bună cunoaştere si familiarizare a dosarelor in curs, dar şi pentru o mai buna predare-primire-continuare o data cu preluarea mandatului pe 1 ianuarie 2019;

Predicţiile pentru 2019 sunt că jocul global rămâne deschis şi observăm că nu mai există părţi sau tabere, aşa cum eram obişnuiţi în trecut, ci se evidenţiază caracterul de jucător. În acest sens, disputa SUA - China va rămâne top topic, sunt aşteptate schimbări politice majore în Franţa şi Germania, Brexitul se află într-o zonă de incertitudine, proiectul Uniunii are nevoie de leadership vizionar pe următorii 50 ani pentru menţinerea păcii şi unităţii europene, relaţia euroatlantică trebuie consolidată şi amplificată, iar România are şansa, prin intermediul mandatului la Consiliul Uniunii Europene, să vină şi să ofere un cadru de discuţie, să propună temele convergente şi să găsească soluţii la temele divergente.