Reprezentantul UE la Chişinău ne dă lecţii de comportament

>> Kalman Mizsei îndeamnă România să nu se mai comporte ca "fratele cel mare" în relaţia cu Republica Moldova Aflat în vizită la Bucureşti, Kalman Mizsei, reprezentantul UE pentru

>> Kalman Mizsei îndeamnă România să nu se mai comporte ca "fratele cel mare" în relaţia cu Republica Moldova

Aflat în vizită la Bucureşti, Kalman Mizsei, reprezentantul UE pentru Republica Moldova, a îndemnat România să renunţe la atitudinea de "frate mai mare" în relaţiile cu Chişinăul. Diplomatul european a venit şi cu o serie de sfaturi pentru detensionarea relaţiilor dintre Bucureşti şi Chişinău

România a avut uneori atitudinea de frate mai mare şi mai bogat faţă de Republica Moldova şi a privit-o câteodată dispreţuitor, o atitudine căreia trebuie să îi reziste, a declarat, într-un interviu pentru NewsIn, reprezentantul UE pentru Republica Moldova, Kalman Mizsei.

Diplomatul european a mai afirmat că Bruxelles-ul apreciază rolul pe care îl joacă România în sprijinirea aspiraţiilor europene ale Republicii Moldova, dar această atitudine de "frate mai mare" a părut să deranjeze Chişinăul. "Trebuie să fiţi empatici, nu să îi priviţi de sus, trebuie să îi trataţi ca egali", i-a sfătuit el pe români.

Declaraţia reprezentantului UE la Chişinău vine pe fondul tensiunilor apărute între România şi Republica Moldova. La sfârşitul anului trecut, preşedintele Vladimir Voronin cerea României să nu se comporte "ca un frate mai mare" în relaţiile cu Chişinăul.

Teme de îngrijorare la Chişinău

În acelaşi timp, Kalman Mizsei a atras atenţia că există o serie de teme de îngrijorare pentru Chişinău, că sunt probleme nerezolvate între cele două ţări, cum ar fi acordul asupra frontierelor şi tratatul de bază, dar şi acordarea cetăţeniei române solicitanţilor din Republica Moldova. Mizsei a îndemnat Bucureştiul să arate bună credinţă în discuţiile cu partea moldoveană. "Vecinul mai mare trebuie să înţeleagă şi să liniştească temerile vecinului mai mic", a afirmat oficialul UE.

Tratatul de bază, mărul discordiei

Autorităţile de la Chişinău insistă de mai mulţi ani asupra semnării unui tratat de bază cu România. În opinia lor, acest document ar delimita clar poziţia ţărilor şi ar elimina orice suspiciuni în relaţiile dintre cele două state. În 2001, după instalarea la putere, comuniştii au respins tratatul de bază parafat în 2000 de Petre Roman.

Fostul ministru de externe Mihai-Răzvan Ungureanu a propus un acord de parteneriat european, afirmând că un tratat de bază nu mai este de actualitate. Adrian Cioroianu, actualul şef al diplomaţiei române, a schimbat însă macazul, anunţând că problema tratatului de bază trebuie deblocată cât mai rapid.

Cioroianu, fără replică

Prezenţa reprezentantului UE pentru Republica Moldova la Bucureşti l-a pus, din nou, într-o lumină nefavorabilă pe Adrian Cioroianu, ministrul de externe. Acesta s-a mulţumit doar să dea aprobator din cap, în timp ce Mizsei îşi exprima opiniile în legătură cu rezolvarea conflictului din Transnistria.

Mai mult decât atât, Cioroianu nu a avut nicio replică în momentul în care oficialul european a afirmat că UE ar trebui să sprijine financiar societatea civilă din Transnistria. Reprezentantul UE pentru Republica Moldova şi ministrul român de externe au participat la o dezbatere privind rolul societăţii civile în securitatea zonei Mării Negre.

Un personaj controversat

Kalman Mizsei a fost numit reprezentant special al UE pentru Republica Moldova la recomandarea Înaltului Reprezentant al UE pe probleme de politică externă, Javier Solana. Mizsei, economist de profesie, a fost adjunct al secretarului general al ONU şi director regional al Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) pentru Europa şi statele membre CSI.

Anul trecut, Mizsei a fost acuzat de deturnare de fonduri, iar un raport de audit intern al Organizaţiei Naţiunilor Unite a găsit o "gaură" de 190.000 de dolari în timpul mandatului diplomatului ungar.

În urmă cu doi ani, Kalman Miszei a fost subiectul central al unui articol publicat de cotidianul rus "Kommersant". Sub titlul "Fraudă de 1,2 milioane dolari la biroul PNUD din Moscova", publicaţia rusă afirma că "pare să fie o operaţiune sofisticată, care a fost foarte greu de detectat".

Fraudele s-au produs în perioada în care Kalman Mizsei conducea biroul PNUD din Moscova. Miszei a scăpat de investigaţiile interne ale ONU în septembrie anul trecut, când a a fost îndemnat să plece prin demisie. Diplomatul ungar s-a făcut "nevăzut" apoi la Central European University din Budapesta, universitate finanţată de omul de afaceri George Soros.